Matca, „patria” gălăţeană a legumelor - Revista Ferma
5 minute de citit

Matca, „patria” gălăţeană a legumelor

matca 2 m Matca, „patria” gălăţeană a legumelor

Aşa se face că, nicăieri în lume, probabil, nu există atâtea solarii ca în comuna gălăţeană Matca. Solarii cât vezi cu ochii, în fiecare curte, oricât de mică ar fi ea. Şi acest lucru este posibil, deoarece nu există mătcaş care să nu fie legumicultor. „Meseria” asta se moşteneşte din tată în fiu, iar tinerii ajunşi la vârsta angajării nu-şi părăsesc glia pentru a pleca la muncă în străinătate, ci rămân pe lângă casă pentru a continua afacerea familiei. 

Aflată la mai puţin de cinci kilomteri de municipiul Tecuci şi la circa o sută de Galaţi, comuna Matca este zona din judeţ cu cea mai mare suprafaţă cultivată cu legume în spaţii acoperite, respectiv 685 de hectare dintr-un total de 955 de hectare de teren.

Nu degeaba, Matca a fost înscrisă şi pe „harta internaţională” a producătorilor. Şi asta pentru că roşiile de Matca, „marca înregistrată” a localnicilor, au ajuns deja şi prin pieţele de peste hotare (Republica Moldova, Rusia şi Polonia).

Roşii „ecologice”, ca-n reclame

Atunci când vorbesc despre produselele lor, mătcaşii pun suflet în fiecare cuvânt pe care îl rostesc. Roşiile de Matca, renumite ca fiind „ecologice”, sunt îngrijite natural, fără adaos de substanţe chimice, iar soiurile sunt foarte atent alese, de fiecare producător din comună, astfel încât fiecare legumă prezintă calităţi unice.

Spre exemplu, Florinel Ciocan (foto), preşedintele Cooperativei Agricole Mătcaşii, ne-a spus că preferă anumite soiuri de tomate rezistente la transport, apoi castraveţii Pasalimo, rezistenţi la temperaturi foarte scăzute (soi productiv chiar şi toamna târziu), iar varza de Buzău este apreciată de gospodine pentru se pretează foarte bine la sarmale, şi tot aşa. În general, producătorii au mare grijă de legumele lor, începând cu alegerea seminţelor şi până la comercializare.

La Matca, un nou sezon legumicol debutează în noiembrie, când se achiziţionează seminţele şi se inventariază materialul săditor. În preajma Crăciunului, la Matca se pun seminţele în răsadniţele din solarii. Solariile sunt încălzite cu rumeguş aşa că, după cum ne-a povestit Florinel Ciocan, legumicultorii nu mai apucă să doarmă nici noaptea, pentru că la fiecare trei ore trebuie să verifice sobele.

În luna mai apar roşiile timpurii, cele din sere; roşii mari, frumoase, care sunt vândute fie în piaţa de gros din Matca, fie în pieţele din Galaţi şi alte mari oraşe din ţară şi din străinătate.

Producătorii din Matca se orientează către export

Dacă până acum, producătorii din comuna Matca nu puteau încheia contracte cu societăţile sau cu lanţurile de supermarketuri din străinătate, pentru că nu aveau un spaţiu de depozitare a produselor, începând cu 2009, legumicultorii afiliaţi Grupului de producători „Societatea Agricolă Legume şi Fructe din Matca”, au rezolvat această problemă.

Mircea Croitoru, preşedintele Grupului, spune că prin PNDR se vor primi fonduri europene nerambursabile în valoare totală de un milion de euro, din care 25% reprezintă cofinanţarea beneficiarului. Cu aceşti bani se va ridica o hală cu o capacitate de stocare zilnică de circa o mie de tone.

„Luna aceasta vom depune proiectul, iar imediat după ce vom primi banii, vom trece la construcţia clădirii, care va fi ridicată pe o suprafaţă de cinci mii de metri pătraţi; sperăm să o finalizăm în luna aprilie”, a adăugat Mircea Croitoru.

Aşa se face că, începând de anul viitor, cei 78 de legumicultori membrii ai grupului de la Matca, care au cultivat, împreună, circa 82 de hectare de legume, atât în solarii, cât şi în câmp, îşi vor putea vinde produsele şi peste hotare. Mai mult, Mircea Croitoru ne-a spus că grupul pe care îl conduce are deja încheiat un contract pentru furnizarea unei cantităţi de 900 de tone de castraveţi pentru Ucraina şi Polonia.

„Noi, producătorii, trebuie să adaptăm în permanenţă la cerinţele pieţei”, a mai spus Croitoru. În aceste condiţii, mătcaşii vor mări în 2009 suprafaţa cultivată cu castraveţi, după ce anul acesta au recoltat de pe nouă hectare.

De asemenea, membrii Grupului de producători din Matca vor creşte şi suprafeţele cultivate cu roşii şi ardei gras. Şi asta pentru că, se pare, va exista şi o cerere pe măsură din partea unor ţări ca Polonia, Olanda şi Ungaria, precum şi din partea a cel puţin două lanţuri de supermarket.

„Mergem către export pentru că preţurile la care ne vindem produsele sunt mai bune. Spre exemplu, potrivit contractului încheiat cu Ucraina şi Polonia, vom vinde castraveţii cu circa un lei sau doi lei mai mult decât preţul zilei la Matca”, a mai spus Mircea Croitoru.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →