Fecső Attila, din Odorheiu-Secuiesc, jud. Harghita, are o fermă nonprofesională de creștere și reproducere a suinelor de rasă pură Mangalița la Ocna de Sus, com. Praid. Are peste 100 de capete de suine autohtone de Mangalița, înregistrate la Asociația Crescătorilor de Mangalița și Bazna din Turda, care conduce Registrele Genealogice pentru cele două rase. Tot efectivul matur are Certificate de Origine și este înregistrat la ANARZ. Când a vrut să solicite sprijinul la APIA, i s-a spus că, la 100 de scroafe de reproducție, trebuie să aibă 50 de hectare de pășune. „Dar porcul nu este ierbivor, iar când ții animalele pe pășune, cum poți face montă controlată pentru conservarea rasei? Dacă respect cerințele ANZ, nu pot să mă conformez cerințelor APIA și invers!”, ni s-a plâns fermierul. A semnalat problema Guvernului, MADR și APIA.
APIA i-a răspuns că trebuie să aibă cel puțin 0,3 UVM/ha (încărcătura se calculează la întregul efectiv de animale din fermă și se raportează la suprafețele de pajiști permanente) și l-a îndemnat „să se adreseze MADR pentru eventuale propuneri sau sesizări privind accesarea Pachetului 8, deoarece acesta reprezintă autoritatea de gestionare a PNDR”.
Ce a răspuns Autoritatea de Management pentru PNDR?
„Referitor la întrebarea legată de suprafața de pajiște permanentă necesară, dacă presupunem că nu dețineți și alte specii de animale, ci numai scroafe de reproducție cu greutatea de peste 50 kg:
– pentru asigurarea activității minime și pentru evitarea subpășunatului este necesar să asigurați o densitate a șeptelului de cel puțin 0,3 UVM/ha, adică o suprafață maximă de 1,67 ha pajiște permanentă pentru fiecare scroafă de reproducție, aceasta fiind o condiție de eligibilitate;
– pentru evitarea suprapășunatului este necesar să asigurați o densitate a șeptelului de cel mult 2 UVM/ha, adică o suprafață minimă de 0,25 ha pajiște permanentă pentru fiecare scroafă de reproducție, aceasta fiind o cerință specifică a Pachetutui 8.
Prin urmare, pentru 100 capete scroafe de reproducție, trebuie să dețineți o suprafață de pajiște permanentă de cel puțin 25 ha, dar care să nu depășească 167 ha”.
AFIR îl avertizează pe fermier că „în cazul nerespectării condiției de eligibilitate (minim 0,3 UVM/ha, nu este posibilă deschiderea angajamentului”, iar în cazul nerespectării cerinței de intensitate de maxim 2 UVM/ha, va suporta sancțiuni financiare: 20% la prima neconformitate identificată în urma controalelor, apoi mai mult.
AMPNDR îi mai răspunde fermierului că „totuși, creșterea porcilor Mangalița în sistem extensiv, pe pășune, nu exclude existența unor adăposturi și aplicarea unei tehnologii de creștere pentru a permite furajarea suplimentară, efectuarea acțiunilor sanitar-veterinare, adăpostirea pe timpul iernii, precum și pentru a permite fermierului să înregistreze corect evenimentele din fermă (monte, fătări, identificarea și înregistrarea produșilor), în special atunci când obiectul creșterii îl reprezintă animale de reproducție de rasă pură, în conformitate cu cerințele Registrului Genealogic”.
Cu aceste argumente, AMPNDR precizează că „nu considerăm necesară revizuirea condițiitor de acordare a sprijinului pentru angajamentele ce privesc creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon în cadrul Pachetutui 8 al Măsurii 10 Agro-mediu și climă din PNDR 2014-2020”.
„Ori creștem rasa autohtonă cu toate actele în regulă, ori mergem la pășunat cu porcii!”
Fecső Attila nu renunță însă și le mai explică o dată celor de la MADR cum stă treaba în realitate, pe teren, nu în birourile ministerului unde se fac ghidurile de selecție și condițiile de eligibilitate:
„În momentul de față deținem 75 de scroafe de reproducție cu greutate mai mare de 50 Kg. În plus avem 4 vieri, special selectați pentru reproducere și aproximativ 60 purcei de diferite sexe, din care doresc să selectez viitoarea generație de scroafe (numărul purceilor este aproximativ, având în vedere fătările curente). Deci, în total avem aproximativ 75+4+60â139 capete. Deținem teren de aproximativ 1,5 ha, împărțit astfel: 0,07 ha + 0,21 ha + 0,09 ha + 0,18 ha + 0,24 ha + 0,085 ha + 0,14 ha etc. Aceste terenuri sunt în diferite tarlale și parcele și au destinație diferită: de la fânețe, la arabil.
Pășunatul, în aceste condiții, este imposibil, pentru că nu pot să pun o scroafă pe un teren, o altă scroafă pe un alt teren etc., și să mut vierul zilnic de la un teren la altul, ținând seama de timpul de intrare în călduri a scroafei.
Având în vedere că ne situăm într-o zonă de dealuri și păduri, ne mai confruntăm și cu pericolul atacului ursului, care este un pericol iminent, pentru că ursul deja se plimbă în grădinile vecinilor.
Mai există și posibilitatea ca o scroafă să se împerecheze cu un mistreț, și în acest caz se pierde rasa pură.
În zona noastră, oamenii deja nu mai lucrează terenurile aflate la o distanță mai mare de sat, pentru că recolta este distrusă ori de urs, ori de mistreți.
Eu totuși încerc să mențtin această linie de sânge prin a controla continuu scroafele și vierul, și când scroafele ajung la ultima fază de gestație, le mutăm într-un țarc special, unde să-și facă cuibul, să fie în liniște la fătare și să nu aibă acces alți porci în țarcul ei, având în vedere canibalismul care este o problemă destul de serioasă la porcii Mangalița.
Vă rog să luați în calcul aceste aspecte reale, pe care le-am discutat și la Asociația Crescătorilor de Mangalița și Bazna din Turda, unde toți suntem de acord cu imposobilitatea realizării acestor condiții.
Ori creștem și înmulțim rasa autohtonă (Mangalița) cu toate actele în regulă, ori mergem la pășunat cu porcii și atunci nu se mai poate garanta nimic, nici rasa pura, nici numărul de animale!”
Articol publicat in Revista Ferma nr. 13 (174 – 1-15 august 2016)
