Logistică și trafic în câmpul cu pepeni - Revista Ferma
8 minute de citit

Logistică și trafic în câmpul cu pepeni

andrei boitos m Logistică și trafic în câmpul cu pepeni

 „A crescut cu vermorelul în spate printre pepeni, deoarece avea unsprezece ani când m-am apucat de această afacere”, își aduce aminte Vasile Boitoș, tată lui, care era pe atunci ofițer. A început totul ca o sursă de bunăstare pentru familie. Și chiar dacă susține că dumnealui este „cel cu cârca” (asta și pentru a-i face loc în față copilului), se vede de la o poștă calitatea managerială, dar și spiritul de organizare moștenit prin educația cazonă. 

 

Nimic nu e întâmplător în viață

Totul pare tras la linie pe câmpul cu pepeni. Chiar și pepenii par în poziție de drepți. Așa că nu mai este de mirare că logistica și traficul s-au împletit minunat cu ordinea și disciplina impuse deja. Ascultând cu atenție ceea ce Andrei Iulian Boitoș îmi relata despre ce și cum se întâmplă în viața sa, am tras concluzia că, la urma urmelor, nimic nu e întâmplător în viață.

Povestea tânărului pepenar nu este banală, dar are ceva comun lumii satului românesc. Tinerii nu se gândesc de prima dată să ducă afacerea agricolă mai departe. Ci, mai degrabă, vor să evadeze în lumea citadină. Acolo unde tentațiile pentru ei sunt infinit mai mari decât cele lăsate în urmă. Dar asta este o altă gâscă într-o altă traistă. E adevărat că o mare parte dintre acești copii de fermieri nu se mai întorc decât în vizită. Dar există și cotingentul celor care răzbiți de atmosfera liniștită din sat se întorc să le fie alături părinților în buna gospodărire a fermelor. Aceștia se întorc cu o anume doză de pragmatism câștigată din relațiile cu multinaționalele, unde au activat mulți dintre ei. Așa a fost și în acest caz. Dar Andrei Iulian a adus alături de el și o tânără consoartă care timp de doisprezece ani a lucrat prin București. Tânăra este de origine din Făurei și a fost alături de tânăr din prima clipă. Și-au luat împreună o locuință în Slobozia și au lăsat Bucureștii doar pentru distracție.

 

1000 tone de pepeni pe sezon, la un preț liniar

Cam așa sună colaborarea de doi ani cu Cooperativa Legume Ialomița. O cooperativă creată de cinci membri în care, deocamdată, din cauză că legea este știrbă, o ~ntreprindere Individuală nu are acces. Andrei Boitoș are un proiect european realizat, căruia i se va termina în toamna acesta și monitorizarea, apoi va accede la stadiul de SRL pentru a intra efectiv în cooperativă. Condițiile impuse de Carrefour pentru un contract au fost legate de aprovizionarea cu un minim de 8.000 tone de pepeni per sezon. Cooperativa acoperă 60 hectare cu pepeni, exceptând cele 15 ale tânărului nostru fermier. Iată cum nevoia a creat cooperativa și nu impunerea. Comisionul perceput de cooperativă este de 3%, bani care merg în dezvoltarea ei. Prețul de vânzare este același pe tot sezonul și a fost negociat la 80 bani/kg. Din care, chiar și după ce se scad costurile de transport și paletizare, rămâne loc pentru un profit bun. Un profit care este și predictibil. Ceea ce poate înlesni investițiile. De aceea Andrei Botoș își permite în toamnă să mai achiziționeze un tractor. Un Foton de 50 CP, fabricat la Brașov, care are un preț de 15.000 euro cu TVA inclus. Tânărul s-a interesat de eficiența și durabilitatea utilajului chiar în localitate. Acolo unde mulți fermieri au în dotare acest gen de utilaj. 

 

Pepenii Syngenta sunt foarte căutați de clienți

„Cel mai bine vândut se dovedește a fi Karistan. Dar și Sorento, care este cel mai timpuriu hibrid. Mirsini câștigă teren prin calitățile excepționale ale pulpei, deși are un impediment în culoarea un pic mai închisă a cojii”, dă din casă tânărul fermier. 

Plantarea o fac manual în decurs de o lună. Primele hectare le platează sub tunel. Răsadurile altoite le cumpără de la producători locali. Cât privește pepenii din sămânță, își fac singuri răsadurile în solar. Diferența de producție dintre plantele altoite și cele din sămânță este semnificativă (circa 10 t/ha) și de aceea vor încerca să cultive din ce în ce mai mult plante altoite. Pe lângă hibrizii Syngenta au mai cultivat și hibrizi grecești Silvia și Celine, dar pepenii sunt sub calitatea primilor pomeniți. 

 

„Forța de muncă zilieră este o problemă foarte mare”

Acesta a fost răspunsul dat de Vasile Boitoș la întrebarea: Ccare este cea mai mare problemă cu care vă confruntaț? „Au scos registrele acelea cu zilieri și acum sunt nevoit să plătesc și pentru o oră de muncă o zi întreagă. Plus impozitele aferente. Sunt zile în care nu încarc mai mult de un camion și conteză timpul de încărcare (așa că nu pot folosi mai puțini oameni), iar noi suntem nevoiți să-i plătim integral”, spune fermierul.  Acum au trei angajați permanenți. Pe lângă cele 15 ha cu pepeni, mai lucrează vreo 15 cu porumb. Pentru rotația culturilor. De fapt, în primul an pun grâu, apoi porumb, pentru că au observat că pepenii merg mult mai bine după porumb. Rădăcinile porumbului drenează puternic solul și pepenii găsesc cărări mai bune pentru sistemul lor radicular. Mai cultivă și un hectar cu dovleci (soiul Tudor) pentru copt. 

Vasile Boitoș are încredere în copilul său. Este convins că are calități mai bune decât el și de aceea a făcut pasul înapoi. „Mi-a luat toate hârtiile de pe cap și se ocupă el de vânzări și de utilaje mult mai bine decât mine”, spune, cu un zâmbet cât toată sola cu pepeni copți, tatăl tânărului pepenar. A rămas să ne întâlnim în toamnă cu toți membrii cooperativei și să avem o discuție amplă despre ce și cum merg treburile prin asociere.

 

O familie de fermieri atipică în lumea pepenarilor

Recunosc că am văzut o familie de fermieri mai aparte pentru lumea pepenarilor. Oameni cu pregătire superioară și cu un nivel de gândire peste medie. Ceea ce se vede imediat prin calitatea muncii lor. Dar mai ales în soluțiile de a penetra piața și de a-și consolida un profit sănătos și pe termen lung. M-ar bucura să-i văd și pe cultivatorii de pepeni din Dăbuleni sau de oriunde altundeva că au înțeles ceva din ceea ce li se întâmplă zi de zi. Dar despre aceste probleme vom tot discuta, iar noi, atunci când vom găsi asemenea exemple demne de urmat, vi le vom prezenta în paginile revistei. 

 

 

 

ANDREI BOITOȘ A INOVAT UN UTILAJ COMPLEX

L-am întrebat curios (defect profesional) despre un utilaj pe care nu îl regăseam prin memoria mea de jurnalist agrarian. Mi-a răspuns că este un utilaj făcut în totalitate de el. S-a inspirat din cele existente deja pe piață, dar a încercat și a reușit (susține el) să îmbunătățească performanțele, dar și să elimine unele neajunsuri ale utilajelor de firmă. Utilajul pune folia de mulcire împreună cu liniile de picurare și, concomitent, introduce îngrășămintele. Are o capacitate de lucru de 10 ha/zi, dar nu l-a folosit niciodată la această capacitate. 

Dacă tot a venit vorba de linii de picurare, am aflat că dețin două foraje pe terenul cu pepeni și că investiția în instalația principală de irigat a fost de circa 10.000 lei. Exceptând puțurile, bineînțeles. 

Pentru anul viitor vor să arendeze circa 20 ha deoarece au un parc de utilaje care le permite să lucreze mai mult decât au acum în proprietate. 

 

 

 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.15(176) 1 – 15 septembrie 2016

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →