LIVIU STANIMIR: Costul inputurilor scade marja de profit - Revista Ferma
5 minute de citit

LIVIU STANIMIR: Costul inputurilor scade marja de profit

Accelerarea şi încurajarea schimbului de generaţii în agricultură prin atragerea tinerilor spre acest domeniu de activitate a fost una dintre politicile pe care administraţia europeană a mizat în ultimii ani şi reprezintă în continuare o prioritate a legislativului de la Bruxelles. Cu toate astea, rezultatele nu sunt atât de spectaculoase pe cât ne-am dori şi e greu de cuantificat deocamdată care sunt beneficiile reale. Există însă şi cazuri fericite, cum este cel al lui Liviu Stanimir, un tânăr inginer agronom din Jilavele, judeţul Ialomiţa, care a preluat afacerea tatălui său şi astăzi lucrează puţin peste o mie de hectare în Câmpia Bărăganului. Nicolae, tatăl său, s-a retras din afacere în urmă cu doi ani, când Liviu tocmai terminase Facultatea de Agronomie. A rămas să se ocupe de moară şi de covrigăria din Urziceni, în timp ce băiatul a devenit proprietarul şi administratorul fermei vegetale a societăţii Agro Lider SRL.

 tratament grau stanimir_b


Am fost nevoiţi să aplicăm trei fungicide la grâu

Primul an a fost o reuşită deplină, însă 2020 l-a încheiat pe minus, din cauza secetei extreme care a făcut prăpăd în sudul României. „A fost singurul an pe pierdere de când facem aici agricultură. Am pierdut 400.000 de lei, cu tot cu despăgubirile primite pentru culturile calamitate”, mi-a mărturisit Nicolae. Compensaţii din partea statului nu au primit decât pentru culturile însămânţate în toamnă, căci pentru prăşitoare nu au mai existat bani.

Acum, culturile arată bine, dar cu preţul creşterii facturilor la inputuri. „Am avut costuri mult mai mari cu tratamentele anul acesta. Niciodată nu am fost nevoiţi să aplicăm trei fungicide la grâu, aşa cum s-a întâmplat în acest sezon. În situaţia în care vom avea producţii bune, profitul nu va fi unul foarte mare”, mi-a explicat, la rândul său, Liviu.
În toamnă a semănat 400 de hectare cu grâu, 250 cu rapiţă, iar în primăvară a înfiinţat 250 hectare cu porumb, 45 hectare cu floarea-soarelui şi 55 hectare cu mazăre, pentru ZIE. Din cauza ploilor din primăvară acesta s-a confruntat cu o presiune mare de boli. „Am întâlnit în special septorioza şi rugini la grâu. Dar într-o manieră cum nu am mai avut până acum”, recunoaşte acesta.

 liviu stanimir colaj_b


Contract Futures la rapiţă

Rapiţa este cultura sa preferată. Şi-a susţinut şi licenţa la facultate având ca subiect de studiu această oleaginoasă. Făcuse o comparaţie mai complexă între trei hibrizi de rapiţă. Rezultatul cercetării l-a determinat să aleagă în final hibridul cel mai performant – Imaret de la Bayer, pe care l-a păstrat în cultură de atunci. Anul acesta, în premieră, a încheiat şi un contract Futures la rapiţă. Şi-a asumat că va livra 250 de tone, la preţul de 2.600 lei tona. Deşi pare o sumă frumoasă, şi chiar este faţă de preţurile vehiculate până acum în piaţă, în realitate câştigul nu va fi unul foarte consistent, tocmai din cauza creşterilor constante de preţ la inputuri.

„La îngrăşăminte, faţă de anul trecut preţurile sunt de două ori mai mari. Dacă în august 2020 plăteam 800 de lei pe o tonă de azot, acum a ajuns la aproape 1.600 lei. Toată lumea vorbeşte de preţul cerealelor, dar de costul inputurilor nu se zice mai nimic. Şi cât de mult ne împovărează pe noi fermierii aceste creşteri de la un an la altul. Am făcut necesarul de achiziţii pe îngrăşămintele complexe, atât pentru păioase cât şi pentru prăşitoare, şi se aude că preţul va fi în jur de 2.700 lei tona. Iar noi anul trecut am luat cu 1.600 lei tona. Din punctul meu de vedere nu se justifică aceste creşteri”, se plânge tânărul agronom, care este şi licenţiat în economie.

Liviu Stanimir 01_b 

5.000 tone de cereale în silozuri

 

La un moment dat 50% din producţia de grâu era procesată, însă acum doar undeva la 5% este destinată producţiei de făină. Asta după ce Nicolae a renunţat la brutăria din Urziceni, pentru că, spune el, era o bătaie prea mare de cap şi câştigurile nu erau cine ştie ce. Capacitatea de stocare a cerealelor în cele şapte silozuri din fermă şi alte trei la moară, se apropie de 5.000 tone. „Spre deosebire de alte business-uri pe care le-am avut până acum, agricultura ne place pentru că avem piaţă de desfacere. Sunt aceşti traderi, mai mult sau mai puţin serioşi, care sunt interesaţi să cumpere iar noi sperăm să obţinem un preţ cât mai bun”, afirmă Liviu, un tip foarte meticulos şi ambiţios, hotărât să-i demonstreze tatălui său că afacerea familiei este pe mâini bune.

Cisteste si...

Recomandările redacției

Witness P*S – taurul Simmental de 206.000 de euro!

În vârstă de aproximativ unsprezece luni, Witness P*S este cel mai scump taur din rasa Simmental vândut vreodată la o licitație în Bavaria. Taurul recordist este fiul lui Wirbelwind-P*S, a fost crescut de Christiane Böhm

taur Witness PS Witness P*S - taurul Simmental de 206.000 de euro!
Ultimele articole
Citește mai multe știri →