un articol de
MARIAN MUŞAT

Îngheţul din primăvară şi seceta severă au afectat până la două treimi din producţia de fructe. În unele livezi, fermierii nici nu au mai avut ce recolta. Aşa că anul acesta a fost mai sărac în caise, piersici, cireşe şi chiar prune.

RECORD NEDORIT: 13 KG/HA

Livada de la Greaca, a Societăţii Prodgrain, întinsă pe 70 ha, a suferit enorm din pricina secetei pedologice şi atmosferice excesive. „La specia persic, cultivată pe o suprafaţă de 15 ha, am obţinut (dacă se poate spune aşa!) o producţie celebră de fix 13 kg pe hectar! Închipuiţi-vă că am intrat la recoltat într-o dimineaţă cu o echipă de şapte oameni şi la ora 10 terminasem lucrarea”, ne-a declarat Mihai Paraschiv, administratorul fermei.
Cu mare durere a fost privită livada de cei care recoltau: „Oamenii îmi spuneau: «Domnule inginer, în anii în care am avut o producţie normală, au rămas mai multe prune în pom decât am cules anul acesta!»”, a susţinut fermierul.

De pe 6 ha de cireş am adunat vreo 40 kg fructe/ha. Rar mi-a fost dat să văd o cireaşă ce are doar sâmbure şi o pieliţă subţire, fără pulpă! – MIHAI PARASCHIV, administratorul Livezii de la Greaca

MERE ŞI PRUNE, COMPROMISE 70%

Pe Valea Râmnicului, cea îndeobşte roditoare, livezile au trecut prin cea mai grea încercare din ultimii ani. Iarna aridă în precipitaţii, primăvara secetoasă şi îngheţul din martie au afectat în mare măsură producţiile. La vremea recoltatului, pomicultorii abia dacă au mai avut ce culege!
Vasile Panaete, din comuna Topliceni, are o livadă de câteva hectare cu măr, cireş şi prun. „Am salvat numai cireşul pentru că am o instalaţie de irigare. În schimb, producţia de mere şi cea de prune au fost compromise în proporţie de 70%. Cel mai afectat a fost soiul de prun Silvia. În prima zi după înflorire, am avut ger şi lapoviţă, iar în cea de-a doua un îngheţ de -10°C a desăvârşit dezastrul în livadă. Pierderile la acest soi au fost de 90%!”, susţine producătorul buzoian.

NICIO CAISĂ LA CONSTANŢA

O situaţie fără precedent am întâlnit în Dobrogea, la Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Valul lui Traian, Constanţa. Fenomenele meteo extreme au distrus culturile de cais şi piersic. La unitate, a fost anul fără nicio caisă! „Anul acesta am avut pierderi de 100% la cais, plantat pe o suprafaţă de 25 de hectare şi de 80% la piersic, pe 100 de hectare. În unitate nu avem alte specii pomicole”, ne-a declarat sec Ion Caplan, directorul SCDP Valul lui Traian, judeţul Constanţa.
În staţiune, se irigă livada pentru că seceta pedologică s-a instalat, cu tot confortul, de mai multă vreme. „În această perioadă se execută tăierile în livadă, iar atunci când va cădea frunza, vom începe tratamentul de toamnă”, a explicat directorul staţiunii.

A fost un an foarte greu, în primăvară s-au înregistrat temperaturi de -7°C şi a îngheţat rodul, pe un fundal de secetă extremă ce persistă de mult timp  – ION CAPLAN, directorul SCDP Valul lui Traian

CIREŞELE TÂRZII, ÎNJUMĂTĂŢITE

Un an cu multe probleme s-a înregistrat şi la Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa. „Din luna aprilie ne-am confruntat cu lipsa de precipitaţii; apoi în perioada înfloritului au fost temperaturi coborâte care au afectat, în mod deosebit, soiurile târzii. Apoi alternanţa vreme bună – vremea ploioasă a dus la apariţia bolilor şi a dăunătorilor livezilor”, ne-a declarat Ioan Platon, directorul unităţii.
Mărul, specie preponderentă la Staţiunea Bistriţa, a fost atacat virulent de rapăn, îndeosebi soiurile care nu au rezistenţă la această boală. Îngrijorător este faptul că au apărut noi tulpini de rapăn, boala căpătând mutaţii şi rezistenţă la produsele de combatere. Astfel au fost atacate soiuri tolerante la acest agent patogen, precum Auriul de Bistriţa şi Aura.
S-a adăugat seceta din august şi septembrie, iar producţiile de fructe au fost mai scăzute, comparativ cu un an normal.

La cireşele cu coacere tardivă pierderile au fost şi de 50 – 60%! – Ioan Platon, director SCDP Bistriţa

Gerul a afectat producţia

Nu cu mult timp în urmă, Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şiseşti”, atrăgea atenţia că la pomii fructiferi timpurii pierderea medie a producţiei s-a dus către două treimi. „Noi am avertizat încă din 20 martie, pentru că ne-au semnalat staţiunile din Dobrogea, că a scăzut temperatura până la -7°C, chiar – 9°C şi tot ce a fost floare la speciile timpurii, începând cu cais, piersic, cireş şi chiar prun, a fost afectat de acest îngheţ, iar în unele locuri în totalitate. În partea de vest a ţării, la Curtici de exemplu, aproape 100% caişii nu mai produc în acest an. Astfel, la pomii fructiferi timpurii pierderea se duce până la 70%. Practic, în România, în puţine locuri au existat caise”, a menţionat Valeriu Tabără.

POMII SE USUCĂ RÂND PE RÂND

Ca şi cum recolta aproape inexistentă nu ar fi fost de-ajuns, Livada de la Greaca, a Societăţii Prodgrain, se mai confruntă cu o problemă: uscarea pomilor. Din 11 pomi, doar doi-trei sunt verzi, restul s-au uscat, arătând că specii pomicole precum caisul, mărul şi prunul au fost afectate de secetă, pe termen lung.
Click AICI şi citeşte mai multe despre pomicultorilor din acest an agricol!

LIVADĂ SĂ FIE, DAR PE HÂRTIE!

În timp ce fermierii se luptă să-şi menţină livezile, jurnaliştii bihoreni dezvăluie că primarul din Borod şi soţia acestuia au beneficiat de peste un milion de euro pentru plantarea unei livezi… Doar pe hârtie! Frauda a fost descoperită de Direcţia Agricolă Bihor, căci beneficiarul fondurilor UE pentru agricultura eco nu a depus la timp Fişa de înregistrare.

Verificând activitatea operatorului PFA Sarca Florina pe anii 2018-2019, s-a constatat că acesta a beneficiat de peste 1.000.000 euro pentru achiziţia de utilaje şi de aproape 10.000 euro ca subvenţii anuale pentru 12,47 hectare de livezi bio, care nu există în realitate. După ce va fi finalizat, dosarul îşi va urma cursul în Justiţie.