„Noi am acceptat în Tratatul de Aderare această clauză, că la 31 decembrie 2013 vom liberaliza piaţa terenurilor agricole din România. Cine vorbeşte azi că vom putea impune un moratoriu de câţiva ani de zile se înşeală. O astfel de negociere durează între 3 şi 6 luni şi ar trebui să ne uităm să vedem ce tratat de aderare al unei ţări a fost modificat vreodată. Asta nu înseamnă că nu vom face demersuri, dar şansele sunt foarte reduse”, a spus ministrul Agriculturii.
„Faptul că celelalte ţări care au intrat în UE au reuşit acest lucru se datorează lipsei acestei clauze în tatatul de aderare. Noi trebuie să deschidem piaţa la 1 ianuarie 2014 pentru că scrie în Tratatul de Aderare”, spunea ministrul Stelian Fuia şi în urmă cu o lună, când afirma că Ministerul Agriculturii va cere, totuşi, prelungirea moratorului privind interzicerea vânzării terenurilor către străini.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, suprafaţa agricolă deţinută de străini în România la finalul lui 2011 era de peste 700.000 ha, reprezentând 8,5% din suprafaţa arabilă a României. Într-un clasament al statelor ai căror cetăţeni deţin teren în România, pe primele locuri se află Italia -cu 24,29%, Germania -cu 15,48% şi ţările arabe -cu 9,98%.
LAPAR: Vânzarea terenurilor ţine de politica fiecărei ţări
LAPAR susţine, însă, că aproape 10% din suprafaţa României este vândută străinilor, aceasta fiind una dintre cele mai mari probleme ale agricultorilor români. Deşi legea spune că terenurile agricole din România pot fi vândute doar persoanelor juridice, respectiv firmelor înregistrate în ţara noastră, preşedintele LAPAR consideră că mulţi reprezentanţi ai unor astfel de societăţi ocolesc legea şi devin proprietari.
„Este uşor să faci un SRL în România, să cumperi teren, iar pe urmă să bagi firma în insolvenţă. Bunurile revin acţionarilor şi uite aşa s-au împroprietărit străinii, ocolind legea. Dacă mergi în Germania, nici nu poţi măcar să pronunţi cuvintele: vreau să cumpăr teren. La noi, autorităţile au găsit motivaţii că suntem în Comunitatea Europeană şi trebuie să respectăm nişte norme, dar nu este aşa. Vânzarea terenurilor este politica fiecărei ţări.
Numai la noi trebuie să fie cineva care să ne spună ce trebuie să facem. Lucru neadevărat, din păcate, prin care ne acoperim neputinţa, ca să nu spun incompetenţa noastră şi atunci dă-mi vina pe bau-bau: aşa a zis Comisia Europeană”, a explicat Laurenţiu Baciu, citat de Agerpres.
Banca funciară, pe interesul fiecăruia
Singura cale de a menţine pe viitor terenurile agricole în apartenenţa cetăţenilor români ar fi înfiinţarea unei bănci funciare, care să aibă drept de preemţiune la cumpărarea terenurilor pe care persoanele fizice vor să le vândă, a mai spus ministrul Agriculturii, Stelian Fuia, la Forumul Naţional de Agricultură. Banca funciară ar trebui să aibă dreptul să cumpere terenurile mici, să le comaseze, după care să le concesioneze fermierilor.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, România are în prezent 1.048.000 de exploataţii subvenţionate, din care 978.000 sunt exploataţii mai mici de 10 ha fiecare.
Intenţia ministrului Agriculturii privind înfiinţarea unei bănci funciare a fost prezentată şi delegaţiei Comisiei de Agricultură din Parlamentul german, condusă de Hans Michael Goldmann, într-o întâlnire desfăşurată la sediul Ministerului Agriculturii.
Nemţilor, Stelian Fuia nu le-a mai spus însă că banca funciară ar fi singura soluţie de a evita înstrăinarea terenurilor agricole, ci că această instituţie ar ajuta la comasarea terenurilor, în vederea creşterii productivităţii exploataţiilor româneşti.
Statele UE amână decizia cultivării OMG
Miniştrii Mediului din Statele Membre ale Uniunii Europene nu au reuşit să ajungă la începutul lunii martie a.c. la un acord politic în privinţa revizuirii legislaţiei pentru a oferi posibilitatea ca fiecare stat să poată decide restricţionarea sau interzicerea cultivării pe teritoriul propriu a organismelor modificate genetic (OMG) autorizate deja la nivel european.
Textul de compromis supus discuţiilor de către preşedinţia daneză a UE pornea de la propunerea Comisiei Europene de a stabili o bază juridică pentru a permite Statelor Membre să restricţioneze sau interzică cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor din alte motive decât sănătatea sau mediul, de care se ţine deja cont în cadrul procedurii de autorizare a OMG-urilor de către UE.
O decizie concretă a fost amânată în principal în urma opoziţiei unor state precum Franţa, Germania sau Marea Britanie, iar discuţiile pe această temă ar putea fi reluate în iunie 2012, a declarat, la sfârşitul reuniunii, Ida Auken, ministrului Mediului din Danemarca, ţară ce deţine preşedinţia rotativă a UE până în iulie 2012. „Chiar dacă nu am ajuns la un compromis, este clar că există voinţa puternică a mai mult de 20 de ţări de a avea dreptul de a se opune OMG-urilor pe teritoriul lor”, a mai spus Ida Auken, citată de Agerpres.
Ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, a declarat că România a fost de acord cu deblocarea situaţiei, dar a susţinut că “ar trebui să existe o listă pe baza căreia fiecare ţară să ştie pe ce bază interzice sau nu aceste OMG-uri”.
Legea taxei pe pârloagă, în Parlament
Propunerile Ministerului Agriculturii privind taxarea terenurilor agricole nelucrate vor fi trimise către Parlament înainte de finalul lunii martie, a declarat ministrul Agriculturii, Stelian Fuia, la Forumul Naţional de Agricultură, din 14 martie 2012.
“Vom merge în Parlament în această săptămână (12-18 martie- n.red.) cu propunerile noastre în ceea ce priveşte igienizarea terenurilor agricole. Cred că este fals spus taxa pe pârloagă, deoarece terenurile trebuie menţinute practic într-o igienă fito-sanitară. Normele europene le permit oamenilor să nu le lucreze, cu condiţia ca acestea să fie menţinute într-o stare de igienă”, a precizat Stelian Fuia.
În opinia acestuia, proiectul de lege privind igienizarea terenurilor vizează creşterea suprafeţei cultivate în România. Conform proiectului, deţinătorii de terenuri, atât persoane fizice, cât şi deţinători publici, care nu îşi vor igieniza terenurile agricole vor risca sancţiuni între 200 şi 400 de lei pe hectar pe an.
Peste 930 de incendii în 48 de ore
Peste 930 de incendii de vegetaţie uscată s-au produs în numai 48 de ore în perioada 18-19 martie a.c., iar un bărbat şi-a pierdut viaţa în urma incendiului declanşat în propria gospodărie, din cauza nesupravegherii focului făcut pentru îndepărtarea vegetaţiei uscate, informează Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU). Dintre cele 932 de arderi necontrolate, cele mai multe incendii s-au înregistrat în judeţele Hunedoara, Bihor şi Argeş.
IGSU împreună cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi Garda Naţională de Mediu au semnat un Protocol de colaborare privind acţiunile de monitorizare a modului de respectare de către fermieri a bunelor condiţii agricole şi de mediu referitoare la arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil şi la arderea pajiştilor permanente, iar cei găsiţi vinovaţi de declanţarea incendiilor riscă atât amenzi adminsitrative, cât şi sancţiuni din partea APIA la plata pe hectar.
