Legumele de Belinţ se primenesc pentru piaţă - Revista Ferma
7 minute de citit

Legumele de Belinţ se primenesc pentru piaţă

colaj m Legumele de Belinţ se primenesc pentru piaţă

 

Legumicultura este de multă vreme tradiţie în localitatea timişeană Belinţ. Odată cu venirea primăverii, legumicultorii au activitate dublă în solarii: recoltează culturile înfiinţate în toamna anului trecut şi pregătesc în răsadniţe materialul săditor pentru culturile de câmp.

„Timpul este esenţial în producţia legumelor de solar, pentru că într-o primăvară normală, ieşim pe piaţă cu doar 2 săptămâni înaintea producţiei de grădină. Dacă ai pierdut acest răgaz, nu are rost să mai faci solarii
Dorinel BABRIC

Solariile lui Dorinel Babric se întind pe o suprafaţă de 1.800 mp. Acesta a început semănatul încă din luna octombrie a anului trecut, pentru a fi sigur că va fi printre primii cu verdeţuri pe piaţă. „Într-unul dintre solarii avem ceapă verde, în altul, pe o suprafaţă mai mică, usturoi şi într-un alt solar avem salată. Două solarii sunt libere: unul pentru repicat şi altul pentru o cultură mai timpurie, vinete sau ardei kapia”, ne spune Dorinel Babric, precizând că la această dată recoltează salata şi spanacul.


„Nu ne permitem să pierdem vreun răsad”

Aflate la doar 12 zile de la răsărire, varza şi conopida au răsadniţa pregătită pentru repicare. Legumicultorul controlează atent evoluţia temperaturii şi a umidităţii. „Pentru a trasplanta varza şi conopida într-o altă răsadniţă este nevoie de o temperatură a solului mai mare de 16 °C, cât este acum. Pentru pregătirea patului, recent am început să lucrăm şi cu turbă.

E mai eficientă şi, fiind sterilă, nu permite transmiterea bolilor de la un an la altul. La cât costă seminţele, nu ne permitem să pierdem vreun răsad. Anul trecut am pierdut două serii de plante de roşii, fiindcă s-au îmbolnăvit din cauza mraniţei. Deşi am tratat-o, nu am reuşit să determinăm cu exactitate boala şi am pierdut”, spune legumicultorul.

Potrivit acestuia, la ora actuală plantele sunt în parametrii normali de dezvoltare. „Sunt suficient de bine dezvoltate şi vom ieşi destul de devreme pe piaţă. Sperăm să ne permită şi timpul. Pentru că în solar noi controlăm umiditatea, temperatura şi alţi factori, însă în câmp nu mai depinde de noi”, spune Babric.
Din cauza gerului, asigurarea microclimatului optim în solarii a fost îngreunată.

„În solarul cu răsadniţă avem mici probleme. Din cauza temperaturilor exterioare scăzute nu am putut aerisi prin deschiderea completă a solarului, lumina a fost insuficientă şi plantele de varză şi de conopidă de primăvară au crescut prea mult. Principalul pericol la această oră este dat tocmai de acest aspect.

Este important ca plantele să nu se alungească prea mult, pentru că devin firave şi le atacă tot felul de boli, căderea plăntuţelor este cea mai frecventă. După ce le cresc frunzele adevărate, plantele sunt repicate, mai stau în răsadniţă aproximativ trei săptămâni şi, în funcţie de evoluţia lor, pot fi scoase în câmp”, spune acesta.

 

Tratamente fără excese

Despre secretul recoltelor sale, legumicultorul spune că „tehnologia asigură producţia”, dar subliniază că se fereşte de excese. „Eu nu am nici un secret în producerea legumelor de solarii şi de câmp, lucrez după cărţi, mai vechi sau mai noi. Este important să facem dezinfecţia solului, a patului germinativ şi, la nevoie, stropim plantele, dar nu exagerat”, spune el. Împotriva bolilor şi dăunătorilor legumicultorul încearcă să aplice clasica rotaţie a culturilor.

Însă, în ceea ce priveşte tratamentele cu pesticide, el evită pe cât posibil aplicarea acestora în abundenţă. „Încercăm să stropim plantele doar atunci când este neapărată nevoie, la apariţia bolii sau a dăunătorului, chiar dacă poate ar fi mai bine să aplicăm anumite tratamente preventiv. Noi nu exagerăm cu tratamentele, pentru că producem totuşi pentru oameni şi din recolta pentru piaţă consumăm şi în familie”, spune Babric.

 

Dotarea tehnică lasă de dorit

Deşi este o zonă renumită pentru legumicultură, la capitolul Dotare tehnică belinţenii sunt deficitari comparativ cu legumicultorii din alte bazine legumicole. „Oamenii nu riscă să facă investiţii. Fie se tem de nou, fie consideră că o schimbare presupune costuri atât de mari încât nu-şi pot permite. Spre exemplu, în alte părţi se cultivă zeci de hectare de lubeniţă în tunel cu folie, pe când la noi nici măcar în grădini nu s-a pus cu folie.

Este un sistem avantajos, pentru că în acest fel elimini erbicidele. Din proprie experienţă ştiu că în momentul în care ai dat cu erbicid în vegetaţie, timp de 10 zile planta rămâne încremenită, evoluţia culturii stagnează efectiv, pe când dacă foloseşti folie pentru mulcire nu ai astfel de probleme”, afirmă Dorinel Babric.

Pentru că vrea să schimbe tehnica de producţie, acesta s-a hotărât să îşi construiască propria maşină de întins folie, cu costuri de 20 ori mai reduse decât în cazul achiziţionării unui astfel de utilaj. „Anul acesta, pentru că încercăm să schimbăm tehnica de producţie, voi construi o maşină de întins folia. O astfel de maşină ar costa, la producător, 7000 euro. Mi-am cumpărat materialele necesare şi o voi face singur, iar preţul maxim va fi undeva la 300 euro”, spune el.

La piaţă, după 1 iunie

Varza, roşiile şi alte legume de Belinţ vor fi pe tarabe în pieţe la începutul lunii iunie. „În acest an vom ieşi pe piaţă cu legumele la 1 iunie. Mai devreme, în nici un caz. Spre exemplu, varza cultivată acum are între 55 şi 65 zile de la semănat. Dacă o plantăm pe la sfârşitul lunii martie, mai devreme de mai-iunie nu vom avea producţie”, spune Dorinel Babric.


INFO

PARADOX
Inputuri scumpe, legume ieftine

„Toată sămânţa este de import, adică olandeză. Majoritatea importatorilor şi producătorilor au mărit preţurile cu 10-15%. Nu văd de ce această creştere, pentru că euro şi dolarul au mers în jos, iar curentul şi gazele s-au scumpit abia din acest an, pe când sămânţa a fost produsă cu costurile aferente anului trecut”, spune Dorinel Babric.

În schimb, la tarabă, preţul bate pasul pe loc. „Preţurile la legume au ajuns aproape de maximul suportabilităţii cumpărătorului. Cu mult nu vor mai creşte, pentru că oamenii nu mai au putere de cumpărare. Spre exemplu, în Reşiţa, acolo unde avem mese închiriate, la sfârşit de lună sau în primele zile ale lunii următoare, piaţa e „moartă”, nu-i nimeni, decât vânzătorii”, spune Babric.

Profit de 10%

Potrivit acestuia, într-un an costurile cu producţia de legume reprezintă 80-90% din venitul total al unui legumicultor. „Practic, producătorului îi mai rămâne un profit de 10%. Norocul nostru, al cultivatorilor, este că avem întelegere cu distribuitorii de sămânţă şi ne păsuie din februarie martie – pentru că atunci avem nevoie de material săditor – până la data recoltării, dar cu o dobândă care se reflectă în preţ”, conchide el.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →