Legea pajiştilor - ultimul episod e cu final nefericit... pentru fermieri - Revista Ferma
4 minute de citit

Legea pajiştilor – ultimul episod e cu final nefericit… pentru fermieri

coperta rb mai2013 m Legea pajiştilor - ultimul episod e cu final nefericit... pentru fermieri

Elaborată, fără norme, modificată, abrogată, din nou modificată şi… din nou abrogată! Legea 214, a pajiştilor, în ultima ei variantă neaplicabilă din lipsa normelor, a fost abrogată prin aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind pajiştile permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar, în şedinţa de Guvern din data de 23 aprilie a.c.

Am spune că, în sfârşit, au şi pajiştile legea lor! Doar că, după spusele crescătorilor de animale, printre noile prevederi nu se regăsesc mare parte dintre solicitările lor, iar OUG a fost elaborată după îndelungi discuţii şi negocieri cu reprezentanţii comunelor, ai primăriilor şi cu alte ministere decât cel al agriculturii. Nu e asta o noutate. Nu este pentru prima oară când Ministerul agriculturii vrea dar… nu prea poate!

Aşa se face că din perioada de concesionare pentru minim 10 ani au rămas maxim 5 ani. Şi multe altele de genul ăsta, pe care nu le ştim încă, cel puţin oficial, din cauză că, într-un acces de aparentă „transparenţă decizională”, pe site-ul schimbat la faţă al MADR nu mai apar actele normative ce reglementează funcţionarea sectorului.

Ministrul Daniel Constantin este cu siguranţă omul bunelor intenţii. Le-a promis fermierilor Ordonanţa până la finalizarea depunerii cererilor de plăţi pe suprafaţă. Însă a omis să le spună că, din faza de proiect ministerial şi până la votul final, legea va suferi modificări. Într-atât de multe, că ţi-e greu s-o mai recunoşti. Câţiva dintre reprezentanţii crescătorilor de animale cu care am luat legătura au spus că n-o vor lăsa aşa, că au fost chemaţi degeaba la discuţiile de la Minister, din moment ce nu s-a ţinut cont de propunerile lor.

„Principala modificare a legii, care este în vigoare de doi ani, dar care nu are formele de aplicare nici până azi pentru că nu au fost elaborate normele de aplicare, vizează tocmai spijinirea asociaţiilor tradiţionale din toate comunele din România astfel încât acestea să fie principalele beneficiare ale fondurilor europene destinate întreţinerii pajiştilor din România”, a afirmat ministrul Agriculturii.

Conform normelor europene şi autohtone, şi până acum crescătorul de animale ar fi trebuit să fie PRINCIPALUL beneficiar al suprafeţelor de păşunat şi al subvenţiilor aferente. Doar că beneficiarii „SECUNDARI”, respectiv consiliile locale şi alte organizaţii fără treabă prin agricultură dar bine „cotate” în preferinţele unor primari, au beneficiat din plin de – să-i spunem frumos – relaxarea legislativă şi au încasat fără probleme, cu girul celor de la APIA, banii ce li se cuveneau fermierilor.

Mai mult, Anexa nr. 1 la formularul-tip de cerere unică de plată pe suprafaţă pentru anul 2013, pare că stabileşte negru pe alb toate drepturile primăriilor de a lua banii alocaţi păşunilor. Este vorba despre Declaraţia de eligibilitate pentru suprafeţele de pajişte permanentă utilizate de către consiliile locale şi care, teoretic, nu sunt solicitate spre utilizare de către organizaţii şi asociaţii ale crescătorilor de animale.

Practic însă, la o primă strigare putem veni cu foarte, foarte multe cazuri în care cererile crescătorilor de animale au pălit de-a dreptul în faţa interesului brusc şi nemărginit al consiliilor locale pentru păşunea comunală. Şi, culmea, APIA nu are obligaţia (?!) să verifice dacă pentru suprafeţele respective nu au fost depuse cereri, chiar dacă acesta este un criteriu de eligibilitate.

„Prin OUG a pajiştilor care abrogă Legea 214, primăriile şi consiliile locale vor primi subvenţii pe suprafaţă numai dacă nu există cereri din partea fermierilor. Dacă nu există în anumite comune fermieri sau crescători de animale care să solicite subvenţiile, Primăria are obligaţia, prin consiliile locale să ceară aceşti bani pentru întreţinerea păşunilor respective. Dar numai, repet, dacă nu există o solicitare din partea fermierilor”, a afirmat Daniel Constantin.

Chiar aşa să fie? Va schimba ceva o ordonanţă bine zămislită de cei pentru care păşunea şi păşunatul reprezintă peştişor de aur pe care să-l mulgă de toate dorinţele? Domnilor, dacă nu ştiaţi, bune de muls pe păşune sunt oaia şi vaca…

Vom reveni cu detalii în ediţia din luna mai a revistei FERMA.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →