„În a doua jumătate a lunii august voi intra la semănat. Punem cam 160 ha de rapiţă şi vreo 150 ha cu grâu, cam jumătate din suprafaţa lucrată. Am ales trei hibrizi de la companiile Pioneer, Monsanto şi KWS, hibrizi pe care i-am mai cultivat şi în anii anteriori, precum şi soiul de grâu românesc Boema. Avem pregătite maşinile, mecanizatorii sunt bine instruiţi”, ne-a declarat fermierul ialomiţean la mijlocul lunii trecute.

Peste 800 tone de rapiţă şi de grâu pe stoc
Rapiţa este o cultură profitabilă dacă prinzi un preţ bun. “Noi am obţinut o medie de 3.500 kg la hectar pe toate cele 170 ha cultivate. O parte din recoltă am vândut-o la 1,7 lei kilogramul, între timp a scăzut preţul la 1,5 lei/kg şi ne-am oprit. Am stocat producţia în aşteptarea unui nivel de preţ cel puţin la fel cu cel de la recoltare”, a precizat Nicolae Popescu.
Cu grâul s-a întâmplat la fel. A avut în cultură 150 ha şi a produs 6.250 kg/ha. O producţie excelentă. A comercializat foarte puţin, circa 70 de tone, iar restul se află în depozit. Pe stoc sunt peste 800 de tone de producţie agricolă vegetală care aşteaptă să fie valorificată mult mai bine. “Aşa procedăm în fiecare an, păstrăm recolta ca să o vindem în perioada de iarnă, atunci când încep să crească preţurile. Anul trecut, diferenţa dintre preţul de la recoltare şi cel din iarnă nu a fost prea mare, ceva mai mult de 10 bani/kg, cam 68-70 de bani maxim pe kilogram”, a susţinut Nicolae Popescu.

Indicii de calitate la grâu, motiv de scădere a preţului
Una dintre nemulţumirile sale este că la grâu, achizitorii schimbă de la an la an indicii de calitate: masă hectolitrică, gluten, proteină… În opinia lui, aceştia caută nod în papură ca să jecmănească producătorul agricol care şi aşa îşi asumă toate riscurile. Dar din punctul lui de vedere, “fermierul care face cât de cât o tehnologie bunişoară, obţine şi indici superiori de calitate”.

Furtunile au distrus lanurile de floare
La Amara, floarea-soarelui va fi ceva mai… amăruie! Precipitaţii cu furtuni violente au frânt şi culcat la pământ circa 20 de hectare din cele 87 cultivate. Tocmai în fenofaza de umplere a bobului. “Nu mai avem ce-i face; probabil vom interveni manual cu secera; fiind jos, nu se poate recolta mecanizat, nu poate s-o mai ridice aparatul de treier şi dacă o fi şi mucegăită, iar nu este treaba bună”, a precizat fermierul.
Producţia estimată la floarea-soarelui înainte de furtună era undeva la 3.500 kg de boabe la hectar. Dar cu siguranţă va fi mai mică la recoltare. Paguba pentru cele 20 hectare de floare se ridică la circa 90 mii de lei. Cultura este asigurată, a sosit comisia de constatare din partea societăţii de asigurare, urmează să se întocmească actele pentru despăgubire.
Din această cauză nu a încheiat contract de livrare în avans. Tocmai când să semneze actele, s-a întâmplat de a venit furtuna care a făcut prăpădul în lan, culcând plantele la pământ. Aşa că Nicolae Popescu şi echipa din conducerea societăţii nu au vrut să rişte; rămâne ca producţia de floarea-soarelui să fie depozitată şi comercializată la momentul potrivit, când se va stabili preţul.

O societate agricolă profitabilă
Nicolae Popescu este administratorul Societăţii Agricole „Aris”, înfiinţată pe Legea 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. Potrivit legislaţiei, societatea agricolă nu are caracter comercial; este de tip privat, cu capital variabil şi un număr nelimitat şi variabil de asociaţi, având ca obiect de activitate exploatarea agricolă a pământului, uneltelor, animalelor şi altor mijloace aduse în societate, precum şi realizarea de investiţii de interes agricol. Este o unitate bună cu o cifră de afaceri ce depăşeşte trei milioane de lei şi cu un profit net de peste 624 mii de lei în anul 2016.
Asociaţii îşi pun mari speranţe în porumb, cultura pe care o împarte sub formă de retribuţie oamenilor pentru care lucrează. Deoarece societatea cultivă o anumită suprafaţă cu porumb pentru oameni, sub formă de prestări servicii: înfiinţează cultura, percepe un tarif iar la recoltare sătenii vin şi iau producţia.

Nicolae Popescu: “Sunt convins că va fi anul porumbului, un sezon de producţie favorabil acestei culturi. Noi avem în vegetaţie trei hibrizi de la Pioneer şi Monsanto, care la ora aceasta promit o producţie de peste 10 tone de boabe la hectar. Pe plantă este dezvoltat şi al doilea ştiulete, şi al treilea pe ici pe colo. Am fertilizat în optim, dar, cu mici excepţii, au fost şi ploi la… comandă!”

MADR PUNE BARIERE ARTIFICIALE
Potrivit lui Nicolae Popescu, anul agricol va fi unul foarte bun. Mai departe societatea trebuie retehnologizată. Însă nu poate accesa fonduri europene sub forma legislativă în care este organizată firma. Explicaţia oferită de fermier este că “Ministerul Agriculturii s-a axat să ajute numai fermele mici şi foarte mici şi pe cele mai mari le-a cam neglijat; echipa ministerială pune o barieră artificială; fermele mici se pot ajuta, dar nu în felul ăsta, să favorizezi pe unii şi să frustrezi pe alţii! Noi suntem o societate înfiinţată pe Legea 36/1991. Aceasta nu ne mai permite să facem proiecte, nu ne regăsim în nici un ghid de accesare a fondurilor sau în acele forme de plată subvenţionate de către stat, că nu avem nici 300 ha, nici între 300 şi 500 hectare”.

Articol publicat in revista Ferma nr. 15 (198) (1-15 septembrie 2017)