Este un an agricol dezastruos, spun cultivatorii, mai nenorocit decât 2020, anul de tristă amintire! 

De aceea, gălăţenii solicită autorităţilor declararea stării de calamitate din cauza problemelor mari pricinuite de seceta pedologică severă care afectează agricultura!

Pe 60% dintre agricultorii gălăţeni îi aşteaptă falimentul!

„Noi, fermierii, ne dorim să avem o întâlnire cu parlamentarii gălăţeni, cu autorităţile locale pentru a găsi soluţii de sprijinire a celor care au culturile pârjolite de secetă şi arşiţă. Ne dorim să se declare starea de calamitate în judeţul Galaţi, nu se poate altfel, lucrurile sunt evidente!”, ne-a declarat Ştefan Druică, fermier, membru marcant al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR). 

Deznădăjduit, tânărul agricultor declară că ia în calcul să nu mai înființeze culturi pe suprafețele neirigate, acolo unde la semănăturile de toamnă, gradul de afectare este de 70%, iar la cele de primăvară, de 100%. „În acelaşi timp, trebuie găsite soluții, fiscale sau de altă natură, altminteri circa 60 la sută dintre fermierii gălăţeni vor intra în faliment; sunt şi unii care nu au reuşit să-şi achite creditele din 2020”, susţine agricultorul.  

„Aşteptăm soluţii pentru ieşirea din impas!” 

Inginerul Petre Grigore, liderul Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) Galaţi, 

este sceptic, nu crede că autorităţile vor declara Galaţiul, judeţ calamitat  : „E o problemă destul de complicată; nu-şi va asuma nimeni răspunderea! Totuşi, aşteptăm să vedem ce măsuri se propun la demersurile noastre pentru ieşirea din impasul ăsta! Una dintre soluţiile care ar putea fi luate este scutirea fermierilor de impozitul pe venit, dar să declare starea de calamitate în judeţ, NU cred! Cum nu cred că nici alte măsuri fiscale nu se vor lua: reduceri de TVA, de accize!”, a susţinut fermierul gălăţean. 

Fermierii vor avea mari probleme să achite impozitul pe venit! 

Liderul APCPT Galaţi, membru în Consiliul Director LAPAR, readuce în atenţie perioada de tristă amintire cu seceta pedologică extremă din anul 2020, afirmând că situaţia din acest an este chiar mai gravă. „Atunci, despăgubirile au fost acordate doar pentru culturile înființate în toamna lui 2019 și pentru circa 85% dintre fermieri. Banii pentru culturile de primăvară nu au fost prinşi în buget şi producătorii au rămas în pagubă! Eu reprezint fermierii și nu mă feresc să o spun că guvernanţii vor căuta prin toate mijloacele să NU declare judeţul Galaţi ca fiind calamitat, – deşi e limpede că ar trebui să o facă! Iar fermierii vor avea mari probleme să achite impozitul pe venit.” 

Pagube de cel puţin 1.000 de lei pe hectar

„Problema este că producţiile la culturile de toamnă care se recoltează acuma sunt între o tonă şi două la hectar, în funcţie de tehnologia aplicată! Asta presupune un venit în jur de 3.000 lei. Însă, cheltuielile au fost ceva mai mari. La cea mai simplă tehnologie va fi o pagubă calculată la 1.000 de lei pe hectar! De asemenea, în cazul semănăturilor de primăvară daunele suferite de fermieri vor fi cu mult mai mari”, ne-a declarat Petre Grigore. 

Cultura de porumb calamitată sută la sută! 

„Peste jumătate din suprafaţa arabilă a judeţului Galaţi este grav afectată de efectele necruţătoare ale secetei! în sezonul agricol 2021/2022 s-au cultivat 291.438 de hectare, iar rezultatele sunt şi vor fi dezastruoase! 

Cifra de 420 de mii este suprafaţa agricolă a judeţului. 

Culturile sunt sub orice critică, porumbul e sută la la sută calamitat, urmează floarea soarelui!” Declaraţia dată revistei noastre aparţine directorul executiv al DAJ Galaţi, ing. Doina Ragea, care susţine că se lucrează la dosarul pentru a propune Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi Instituţiei Prefectului declararea stării de calamitate! 

Producţii extrem de mici!

În judeţul Galaţi, nivelul precipitaţiilor unui an normal ar fi de 420 de litri pe metru pătrat şi la jumatea anului s-au înregistrat doar 90 l/mp, distribuiţi neuniform!

În teren, situaţia-i de-a dreptul dramatică: porumbul a fost semănat pe 117.094 ha, iar floarea soarelui pe 60.150 hectare, culturi afectate de secetă în cel mai înal grad. 

Dezastrul este prezent şi în cazul cerealelor păioase de toamnă. Cultura de grâu a fost înfiinţată pe 60.140 ha, iar producţiile medii pe judeţ la neirigat sunt între 900 şi 1.100 kg/ha. La cea de orz, media a fost şi mai mică – 800 kg recoltate de pe fiecare dintre cele 11.614 hectare cultivate. 

Randament deosebit de scăzut e şi la rapiţă, cultură rămasă pe 5.230 de hectare pentru că mai mult de două treimi a fost întoarsă!

Producţia de mazăre de pe 3.125 hectare a fost adunată cu coasa şi furca! 

Producătorii gălăţeni nu au de unde să-şi acopere inputurile, mulţi au semnat contracte cu plata la recoltare. Prin declararea stării de calamitate a judeţului pot fi despăgubiţi de stat cu o sumă forfetară.

Marian MUŞAT