Cătălina Șari se trage dintr-un neam de întreprinzători. Bunicul ei și-a cumpărat, la 18 ani, batoză și tractor. Am văzut facturile și asigurările în original. Dar și un „Certificat de moralitate” eliberat de Primăria Strezea Cârțișoara și semnat de primar la data de 21 iulie 1923. Pe numele Neculae Strezuțiu. Devenit în timp una cu numele satului, Strezea. Certificat în care la rubrica profesiune scrie cu slovă caligrafiată frumos, „plugar”.
Când vine vorba de vaci, Cătălina Șari le spune, cu alint, „coșmarul copilăriei mele”
Cum le aranjează cineva pe toate într-un anume fel! Adică într-o firească ordine. Oricât te-ai feri, până la urmă, destinul te lovește în plex. S-a întâmplat ca cei doi nepoți ai lui Neculae Strezuțiu să-i moștenească atât spiritul întreprinzător, cât și înclinația către agricultură. Fata are o afacere la Sibiu. O „făbricuță” de muștar, spune zâmbind Cătălina Șari, cu o distribuție bine pusă la punct în două județe (Brașov și Sibiu), dar și în cinci țări europene (Germania, Spania, Belgia, Anglia și Italia), în magazine care vând produse românești. „Muștardino” pentru grătarele românilor.
Fratele ei mai mare, Nicu Silviu Strezea, este industriaș, dar are de anul acesta și un proiect aprobat pentru o fermă de vaci de carne (Angus și Limousine). Semn că gena bunicului îl trage la brazdă.
Din 2010, Cătălina Șari a transformat hobby-ul în business
Întotdeauna au avut două vaci și două bivolițe, pentru nevoile imediate ale familiei. Cătălina își aduce aminte că atunci când a băut prima dată lapte de vacă a crezut că nu e lapte. A crescut cu lapte de bivoliță, ca mai toți cei din Țara Făgărașului. Dar din 2010 a înmulțit vaca de lapte. La început a avut zece juninci gestante de Bălțată Românească. Acum au 75 de vaci cu lapte, din care 60 sunt la muls. Și 20 de bivolițe cu lapte. De care vorbește cu mândrie italianul Alfredo Veltri. Ca și cum ar fi copiii lui. L-am întrebat care este media lactației la vaci. A spus că este mică. Undeva peste 21 l/cap de vacă. Dar Cătălina Șari i-a recomandat să spună și la ce medie a preluat ferma anul trecut. A pronuțat cifra 15 l/cap de vacă. Cam cât dau acum bivolițele. Evoluția este spectaculoasă. Acum are pus la punct un program de selecție profesionist. Vacile cu rezultate bune la producția de lapte le montează cu material sexat femel (Red Holstein), iar pe restul cu material genetic sexat mascul cu rase de carne. „Angus și Limousine dau cei mai buni produși metiși cu Bălțata Românească”, a opinat Alfredo. De curând au importat din Germania, dintr-o fermă de lângă Hamburg, 15 juninci gestante Red Holstein. Cu 1650 euro bucata, cu transportul inclus. Alfredo Veltri a negociat la fața locului, deoarece fermiera îi dă mână liberă în ceea ce privește alegerile tehnice. „Doar Alfredo este specialistul. Nici el nu-mi dă sfaturi la cum să amestec boabele de muștar”, spune cu un ton vesel Cătălina Șari. Acum junincile nemțoaice sunt în carantină. O splendoare de animale, curioase și foarte atente.
O afacere integrată total
De cele 300 ha cultivate, pentru bunul mers al fermei, se ocupă un agronom. Nu am reușit să vorbim cu el. Dar am înțeles că silozul de porumb e prima plantă în cultură. Apoi grâul și porumbul boabe. Au și pajiști supraînsămânțate. Bivolițele au grijă de „tunsul” lor. Dar și cositoarele. Vacile nu ies la păscut. Sunt furajate la iesle în sistem nelegat. Grajdurile sunt foarte bine lucrate. Unele au padoc, în altele am văzut pereții acoperiți cu gresie până la 1,7 m înălțime. Bine aerisite. Am zărit și un siloz cu trei celule și o bucătărie furajeră cu moară pentru furaje concentrate.
Folosesc o instalație automată de muls Westfalia, de tip brăduleț, cu 6 posturi. „Două ore durează mulsul. De două ori pe zi. Dar va trebui să luăm încă o instalație. Aceasta va rămâne numai pentru bivolițe. Dar toate la timpul lor”, mai adaugă bunul Geppetto, așa cum l-am botezat în gând pe șeful fermei (am aflat între timp că și Cătălina Șari îi spune la fel). Laptele trece direct în tancul de răcire. O parte importantă ajunge apoi în automate în orașele Brașov și Sibiu. Ca și telemeaua proaspătă din lapte de vacă și bivoliță, care are un gust și o textură foarte bune. Dar, cel mai mult mi-a plăcut mozarella făcută din lapte de bivoliță amestecat cu cel de vacă. De un tehnolog de origine română adus de Alfredo Veltri tocmai din țara sa natală. Și aceste produse lactate sunt distribuite în magazinele în care ajunge și Muștardino. Deci avem aici un lanț închis prin distribuție. O afacere corectă, ca în reclama la Pizzeti, cu brânză adevărată din lapte adevărat.
O problemă mare este valorificarea produșilor masculi
Ferma are și 30 de vaci Red Angus. În plus, pe acest segment, se cresc metișii cu Angus și Limousine. Am văzut și un metis cu Blue Belgique. Și un Montbeliard femelă. Dar și o Brună de Maramureș cu ochi de starletă. Dovadă că încercările sunt multiple pentru găsirea soluțiilor optime. „Dar la Botoșani ne-au dat 5 lei/kg în viu la produși de Angus. O adevărată bătaie de joc”, spune supărat bunul Geppetto. A fost singura dată când italianul nu a mai zâmbit larg. Cătălina Șari a hotărât să-i vândă matca de Angus fratelui. Silviu Strezea se va axa pe export iar cu timpul ar dori să integreze o parte din producție prin abatorizare și distribuția spre zona HoReCa. Gândește ca un industriaș. La scară mare. Are în ochi o lumină inteligentă. Se simte spiritul moștenit de la bunicul și străbunicul său. E mândru de ei, ca și de toată familia lui. Se simte în tonul cu care ne poveste despre ei răsfoind actele vechi ale familiei. Familia Strezea din localitatea Strezea Cârțișoara. Sună așa ca o monarhie locală.
Între timp, Alfredo Veltri s-a „pierdut” pur și simplu printre vaci și bivolițe. Visează să ducă ferma spre 120 de vaci la muls. Și 50 de bivolițe. Așa că își construiește o casă la câțiva pași de fermă. E căsătorit cu o româncă de pe aici, o mătușă de-a Strezenilor. Iar acum România a devenit și țara sa. Este de șapte ani în România și, aici, în fermă, de ceva mai mult de un an. Cum a spus el, dintr-o fericită întâmplare. A lucrat peste 30 de ani într-o fermă de vaci din Calabria, care a trecut acum zece ani de la vaci de lapte la bivolițe. Iar acum combină cele două specii în localitatea de unde Badea Cârțan a trecut munții spre a vedea cu ochii lui Columna lui Traian la Roma. Și nu numai!
Articol publicat in revista Ferma nr.10(171) 1 – 15 iunie 2016
