Ion Căpătoiu, „la volanul” propriei afaceri - Revista Ferma
10 minute de citit

Ion Căpătoiu, „la volanul” propriei afaceri

capatoiu 1 m Ion Căpătoiu, „la volanul” propriei afaceri

Ion Căpătoiu este un tânăr plin de energie, un adevărat fermier activ! Are 45 de ani și de când a ieșit de pe băncile școlii, în 1987, a lucrat ca mecanizator la Agromec Mizil. Ne spune că era unul dintre „abonații” primului loc pe unitate în ceea ce privește realizarea lucrărilor specifice. Atunci când a considerat că este necesar, Ion Căpătoiu s-a urcat „la volanul” propriei afaceri. S-a întâmplat ceva mai târziu. „În anul 2003, am cumpărat un tractor U 650; m-a ajutat fratele meu să facem prestări servicii pentru săteni. Ceva mai târziu ne-am implicat efectiv și afectiv în afacere. Acum exploatăm 500 de hectare, în zona orașului Mizil și în comunele Gura Vadului și Baba Ana. Terenul este fărâmițat, se lucrează pe parceluțe; sunt oameni care mai țin la bucățica lor de pământ. Este extraordinar de greu, nu putem să facem asolamentele, încercăm să comasăm solele. Lucru cert, pe terenuri fragmentate nu se poate face marea performanță”, ne-a declarat Ion Căpătoiu. 

 

Zestrea mecanică, privită ca trofeu! 

I-am vizitat ferma înființată în anul 2005 în plin câmp, în apropiere de sat. Se mândrește cu zestrea mecanică pe care o deține; îi pare că este un râvnit… trofeu! A trudit pentru a o face funcțională. Este convins că omul sfințește locul, dar ajutat de mașini și de utilajele agricole. „M-am dotat fără a accesa programe europene. Am cumpărat tractoare vechi pe care le-am recondiționat. Cu muncă multă, cu sârg și pricepere. Apoi am adus în stare de funcționare utilajele de care aveam neapărată nevoie: discuri, semănători de păioase, de prășitoare, mașini de recoltat. Apoi am achiziționat tehnică de mecanizare de ultimă generație pentru a aplica tehnologii conservative, cum ar fi minimum tillage, cu cultivatorul Tiger sau prin scarificarea solului”, a susținut fermierul prahovean. 

Parcul cu mașini și utilaje este variat și bine reprezentat. Cuprinde trei tractoare John Deere – de 160, 330 și 370 CP (ultimul cumpărat anul trecut), un Case de 220 CP și patru tractoare românești de pionierat: clasicele U 650. Se adaugă la inventar utilajele pentru pregătit solul, pentru semănat, pentru tratamente și cele pentru recoltat. Un efort financiar ce s-a ridicat, în timp, la mai bine de jumătate de milion de euro.

„Ne-ar mai trebui o semănătoare pentru păioase și o combină mai nouă. Am început cu româneasca Gloria C 14. În parcul rece am trei asemenea uzine de recoltat în stare de funcționare, preluate de la fostul IAS Tohani. Și să știți că am reușit performanța de a recolta într-o singură zi 80 tone de grâne cu această Glorie… demult apusă! Piese de muzeu care au mai bine de trei decenii de când au fost fabricate”, susține cultivatorul. 

 

Productivitate record cu tehnică recondiționată

Când vine vorba de performanță, Ion Căpătoiu scoate în evidență cu mândrie reușitele sale obținute cu utilajele pe ogor. Îmi arată un U 650 echipat cu un motor de Saviem, luat de la fier vechi și recondiționat. Îmi spune că primăvara trecută s-a luat la întrecere la pregătitul terenului cu un John Deere de 160 CP. Într-o singură zi au terminat la egalitate, realizând același ritm de lucru. 

În incinta fermei are o combină New Holland din 2010, una Claas, cumpărată la mâna a doua în 1997, dar fiind de meserie, a știut cum s-o țină… din scurt. Combina nemțească are mai mult de 20 de ani și mii de ore de lucru! 

Tractorul Claas a fost adus din Germania având 7000 ore de funcționare, acum a depășit 15 mii. Este exploatat potrivit cărții tehnice; piesele de schimb sunt originale, iar uleiul se înlocuiește la timp. 

Fermierul prestează servicii pentru podgorenii care au în derulare programe de reconversie. Realizează lucrări de desfundat, scarificat și pregătit terenul pe raza comunei Ceptura. Suprafețele sunt mici. Cu ani în urmă, avea front de lucru pentru mai bine de o sută de hectare.

Ion Căpătoiu ne spune că a lucrat pe tractor non-stop timp de 65 de ore la o lucrare de desfundat terenul, pentru un fermier care avea un program de reconversie în viticultură. „Am mai încercat, dar acum merg o zi și o noapte, a doua zi mă opresc, mai pot lucra 40-48 de ore continuu”. 

 

O echipă tehnică de elită 

În această perioadă de relativ repaus, în ferma lui Ion Căpătoiu se verifică tehnica pentru campania agricolă de primăvară. În echipa de specialitate se detașează fratele său, Gheorghe Căpătoiu, apoi Dumitru Scordaliu, de meserie sudor, cu care fermierul a lucrat în aceeași secție la Agromec Mizil; Dumitru Stancu, un mare priceput la reglajele mecanice, și Petrică Deleanu, un tânăr care nu are decât opt clase, dar care vrea să facă treabă și, totodată, să se instruiască temeinic după terminarea studiilor.

Marele ajutor vine din partea soției, Monica, cea care trebuie să facă toată munca de birou, o activitate ce îi ocupă cea mai mare parte a timpului. Vara, la seceriș, este prezentă în câmp la cântărirea producției, ea se ocupă de contractări, de arendă… 

„Nu ne ferim de muncă, vrem să facem treabă bună, să facem performanță. De aceea e bine să ai în curte utilajul potrivit la timpul potrivit!”, ne spune Ion Căpătoiu la un moment dat, continuând: „Când faci lucrările la timp și de calitate, nu ai cum să nu obții rezultatele scontate! Eu vreau să plec în câmp bine pregătit cu toate utilajele atunci când se declanșează campania agricolă. Trebuie să fii gata de efort prelungit! Am oameni instruiți, toți sunt băieți de meserie, cum se spune, se implică activ în problemele inerente care mai apar în câmp”.

 

Câmpul e lucrat cu rigoare tehnologică

Ion Căpătoiu se arată mulțumit de anul agricol. Culturile au intrat în iarnă foarte bine. Lucrate cu rigoarea agronomică necesară, terenurile prahovene dau producții bune. „În 2014, am făcut 7540 kg de grâu la hectar, însă vârful de producție a fost anul trecut la soiul Genesi, când m-am închis cu circa 8 tone la hectar, aplicând o tehnologie intensivă! De fapt, pentru toate culturile cheltuiesc destul de mult într-o abordare tehnologică de tip intensiv ”, susține fermierul. 

 „În funcție de an, folosesc și cultivatorul Tiger; face treabă de calitate și păstrează apa în sol. Când sunt ploi, nu ai ce face cu el, se umple de noroi. Atunci scarific. Anul trecut, am eliminat pregătirea terenului cu Tiger, am zis să lucrăm solul în profunzime. Așa că am scarificat și am arat, îndeosebi după rapiță. La această oră avem semănate 170 ha cu grâu, 120 cu orz și 100 ha de rapiță, diferența până la 500 de hectare sunt ogoarele de toamnă”, precizează Ion Căpătoiu. 

Acesta continuă afirmând că la rapiță și grâu a fertilizat cu îngrășământ chimic complex 18:46:0. La cerealele păioase a aplicat, concomitent cu semănatul, și un fertilizant microgranulat de sol pentru o nutriție mai bună a plantelor în primele faze de vegetație, când rădăcinile sunt încă mici și nu au suprafață mare de absorbție. Trebuie să precizăm că agricultorul lucrează cu specialiștii de la Timac Agro care îi fac analiza solului și stabilesc programele de fertilizare pe fiecare cultură în parte. 

La grâu fermierul produce și sămânță, dar numai pentru nevoile fermei. Știind că e făcută de mâna lui, este pe deplin mulțumit. „Am pus în testare doi hibrizi de grâu de la Saaten Union, pe o parcelă de cinci hectare; aștept să vedem rezultatele la vremea secerișului. După aparențe, se pare că vor da producții. De altfel, eu colaborez cu toate firmele prezente pe piață; vreau să văd ce soiuri și hibrizi se pretează la terenurile noastre”, adaugă fermierul prahovean. 

 

Porumbul, o cultură problemă?!

Fermierul se ferește să cultive porumb pe suprafețe mari, îl ține doar pentru asolament. Se explică: „Nu reușesc să săr de 5500 kg/ha. Doar în 2011 am făcut peste 9 tone/ha, dar au fost ploile… comandate! Anul trecut am avut doi hibrizi din gama Optimum AQUA Max, dar producțiile nu mi-au oferit satisfacție”. Așa cum nu a avut noroc nici cu loturile demonstrative. „Cu doi ani în urmă am avut trei hectare de lot demonstrativ cu 10 hibrizi de porumb. Nu am putut evalua producția, sola a fost amplasată la șosea, la limita de județ între Prahova și Buzău; mi-a fost furată întreaga recoltă de știuleți! Anul trecut am avut calamitate de secetă 80 de hectare de porumb”, ne-a declarat fermierul, care așteaptă banii pentru despăgubire. 

În schimb, pentru Ion Căpătoiu, floarea-soarelui este o cultură bună. De ce? „Pentru că nu te lasă să mori niciodată. Hibrizii de la Pioneer îmi dau constant o recoltă de 3-4 tone la hectar. De asemenea, rapița ne-a dat un plus de energie. Am făcut și producție, a avut și preț. Este o cultură la care nu pot renunța”, încheie fermierul. 

 

 

DE ANI DE ZILE, ACELEAȘI DIFICULTĂȚI

Îl întreb pe Ion Căpătoiu despre problemele cu care se confruntă zi de zi, an de an. Agricultorul prahovean le inventariază rapid: fărâmițarea terenurilor, arendarea pe termen scurt, de doar un an-doi, deci neavând siguranța derulării unor investiții de anvergură, nu poate risca; birocrația excesivă, cea care l-a împiedicat să depună proiecte cu finanțare comunitară; prețurile tot mai ridicate ale inputurilor. La acestea se adaugă lipsa irigațiilor. Canalul magistral trece prin dreptul fermei. În anul 1990, sistemul de irigații trebuia doar să mai primească apă. S-au sistat investițiile, așa că oamenii „binevoitori” au distrus și au furat totul, de la stațiile electrice și până la conductele sau dalele din beton. 

Concluzionând, problemele cu care se confruntă agricultorul prahovean se regăsesc la fermierii din mai toate zonele țării.

 

 

 

 

 

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr.2(163) 1-15 februarie 2016

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →