În afară de cele două monumente istorice și arhitecturale de interes național – ansamblul conacului Hagianoff (datând din 1899), cuprinzând conacul, crama și parcul, precum și biserica „Înălțarea Domnului”, cu mormântul ctitorului Efrem Obrenovici, construită în anii 1842-1852 – de curând localitatea Manasia are și un centru de produs răsaduri de legume, construit de un întreprinzător local pe baza unui proiect propriu și cu mijloace proprii.
2,5 milioane de fire de răsad per ciclu de producție
Dănuț Bârea a pus bazele unui centru de produs răsaduri de legume, având o idee bună, dat fiind faptul că în județul Ialomița, precum și în județele învecinate – Ilfov, Buzău, Călărași, Brăila, Prahova, legumicultura ocupă un loc important și constituie un mijloc de trai pentru zeci de mii de familii. Desigur că activitatea este abia la început, dar este de așteptat ca, nu peste mult timp, acest centru să devină și el de interes nu numai local, ci și național. În România, deocamdată, sunt doar câteva astfel de centre, cum ar fi, de exemplu în această zonă SCDL Buzău, și liderul în domeniu, SC Lolita Company SRL din Poienarii Burchii, județul Prahova. Și aceasta, în timp ce, în oricare altă țară am merge, Olanda, Spania, Franța, Belgia, Italia, Turcia, Grecia, Macedonia, Ungaria ș.a., răsadurile de legume se produc numai de către firme specializate. Nici un cultivator de legume, în sistem protejat sau în câmp deschis, nu riscă să-și producă singur răsadurile!
Dănuț Bârea, care lucrează în cadrul SC Silva Group Divizia Agricolă, poate produce în sera pentru răsaduri circa 2,5 milioane de fire pe ciclu. Pe bază de comandă, aici se obțin răsaduri de: tomate, ardei gras, gogoșar și ardei lung, pepeni verzi, pătlăgele vinete, castraveți, salată, dar și pentru tutun, căpșuni și flori. Comenzile sunt pentru culturi de legume fie în solarii, fie în câmp.
Tehnologia de producere a răsadurilor
Însămânțarea. Semințele sunt semănate cu ajutorul unei mașini de semănat bob cu bob, în paleți alveolari umpluți cu turbă. Acestea se udă și se introduc în camera de germinare. În această cameră, foarte bine anvelopată, podeaua și pereții sunt încălziți prin intermediul unor conducte prin care circulă apă caldă. Un ventilator asigură uniformizarea temperaturii în întreaga încăpere. Aici se va monta și un senzor de control al umidității relative a aerului, astfel că prin intermediul unor duze se va realiza o omogenizare și o constanță și a acestui parametru. În aceste condiții, sămânța germinează conform valorii înscrise în buletinul de analiză al acesteia. Practic, facultatea germinativă înscrisă în buletin este realizată 100%.
Obținerea plantelor de răsad și valorificarea lor. Imediat după răsărire, plantele sunt trecute pe mesele de creștere din seră, pe care este așternut un strat de nisip. Sub stratul de nisip este montată o rețea de încălzire electrică, conectată la un termostat. Se realizează în felul acesta o temperatură constantă, programată conform cerințelor speciei respective. Vârsta răsadurilor este în funcție de destinația acestora. De regulă, pentru culturile de câmp, răsadul are 35-45 de zile, în alveole de 1,5/1,5/3 cm. Pentru solarii, vârsta este mai mare și anume de 45-60 de zile, ca și dimensiunea alveolei – un cub cu latura de 7 cm. Sigur că în funcție de comandă, atât dimensiunile cubului, cât și vârsta răsadului (între care există însă o corelație), pot varia.
Prețurile de vânzare sunt extrem de atractive. Astfel, pentru un fir de răsad destinat cultivării în câmp, prețul este de 0,1 lei. Pentru solar, prețul este de 0,5 lei/fir. Prețurile nu includ costul seminței și nici TVA-ul.
Mai puține semințe semănate înseamnă costuri reduse
În ceea ce privește avantajul posibilității de a reduce cantitatea de semințe semănate, putem face următoarele calcule ale eficienței.
Astfel, o sămânță performantă de tomate hibride olandeze costă, cu TVA, între 0,4 și 0,5 lei. Să spunem că avem nevoie de 3.000 de plante pentru 1.000 mp de solar și cumpărăm cu 50% mai multe semințe. Asta înseamnă că vom cheltui în plus circa 675 lei!
Dacă vom cumpăra semințe din hibridul românesc Siriana, prețul este de 0,06-0,08 lei/sămânță. Pentru 4.000 de plante vom cumpăra 6.000 de semințe, făcând o cheltuială în plus de 140 de lei.
Dacă vom cultiva soiul bulgăresc Precos (care se pare că nu este hibrid!), vom cumpăra minim 8.250 de semințe pentru a avea 5.500 de răsaduri bune de plantat pe 1.000 mp. Asta, la un preț de 0,02-0,03 lei/sămânță, va însemna o risipă de 69 de lei. Sigur că în cazul unei culturi de tomate în câmp sau în solar, tot cu creștere nedeterminată, cum ar fi de exemplu, Buzău 1600, al cărui cost este de 0,004-0,005 lei/sămânță, costurile suplimentare inutile sunt, poate, nesemnificative.
Dar atunci când producătorul român de legume trăiește de la o zi la alta, practic neputând pune un ban deoparte pentru dezvoltare, orice economie este extrem de importantă. Producerea centralizată a răsadurilor este clar o necesitate, iar cultivatorul român trebuie să înțeleagă acest lucru și să-și prețuiască mai mult propria muncă.
AVANTAJELE SISTEMULUI DE PRODUCȚIE PRACTICAT DE DĂNUȚ BAREA
Producerea răsadurilor de legume, și nu numai, în acest sistem are o multitudine de avantaje, astfel:
– datorită folosirii unei camere speciale de germinare, sămânța răsare 100%, conform germinației înscrise în buletin;
– răsadurile sunt foarte uniforme; practic, 98% din plante sunt identice;
– datorită controlului factorilor de mediu și al turbei folosite ca substrat, cel mai adesea, răsadurile sunt libere de agenți patogeni și de dăunători; intervențiile cu produse de protecția plantelor sunt foarte reduse;
– timpul de producere a răsadurilor este cu mult mai scurt comparativ cu sistemul tradițional;
– termenele de livrare a răsadurilor sunt respectate cu strictețe;
În același timp, ar trebui să menționăm care sunt și avantajele beneficiarului, cel
care cumpără răsadurile – cultivatorul de legume:
– se evită influența negativă a duratei relativ reduse de încălzire biologică a substratului de creștere. Altfel, în condițiile unor temperaturi scăzute, producătorul este nevoit să folosească alte surse de încălzire iar de cele mai multe ori acestea sunt electrice, mărind astfel costurile de producție;
– se elimină grija cauzată de fluctuația factorilor de mediu; de câte ori acest cultivator nu se scoală cu noaptea-n cap pentru a aprinde focul sau pentru a porni sistemul de încălzire pe care îl folosește;
– se reduc semnificativ costurile cu tratamentele fitosanitare;
– se evită neuniformitatea răsadurilor, creată de condițiile de mediu neuniforme, de substraturile nutritive neomogene, bazate pe amestecuri de pământ, mraniță și nisip, sau de unele procente aleatorii de participare a componentelor în amestec; nu de puține ori, mranița este cea care domină amestecul și care, în funcție de cât este de descompusă – în popor se spune cât de „iute” este -, poate determina o creștere foarte lentă a plantelor;
– se reduce cantitatea de sămânță semănată. În general, condițiile în care sunt produse răsadurile sunt cel mai adesea improprii, cultivatorul fiind nevoit să semene un număr mai mare de semințe; de regulă seamănă cu 50-75% mai multe semințe, din care își alege cele mai bune răsaduri pentru a le planta; o parte din semințe nu va germina, iar altă parte va răsări mai târziu; apoi răsadurile de pe marginea răsadniței, din cauza temperaturii, uneori și a luminii, vor rămâne mai mici; în final, răsadurile care-i rămân va încerca să le vândă altor cultivatori. Deci, alt timp pierdut, alt stres.
CARTEA AGRICOLĂ
Cultura florilor de grădină
Editura CERES
Cod produs: 4027
Preț: 57,00 lei
Comenzi la:
tel. 0256 213328
email: claudia@revista-ferma.ro
www.agroshop.ro
www.agroinfo.ro
