Fermele de azi au fost administrate cu succes de generaţii, însă mediul înconjurător este din ce în ce mai dur. Fără o administrare profesională a datelor şi fără o agricultură digitală, multe sarcini sunt greu de gestionat. Pentru un management eficient al fermei, firma Farm Facts pune la dispoziţia fermierilor un software performant “Agrar- Office” – bază de date, documentaţie şi evaluări. Soluţia le-a fost prezentată studenţilor de la MIAIA. Încă din anul 1985, firma Farm Facts a început să programeze sisteme software pentru agricultori şi dezvoltatori din domeniul agricol. Din anul 2015, Farm Facts este o filială a grupului de comerţ internaţional, de servicii şi logistică BayWa AG, care oferă în acelaşi timp securitate şi libertate creativă pentru dezvoltarea inovativă.
În ultimii ani, pe plan mondial firmele din domeniu, dar şi fermierii, au investit mult în sisteme de ghidare prin GPS, sisteme de control, senzori, telecomenzi, roboţi, drone, display-uri etc. Fermierii pot obţine la ora actuală date peste date privind administrarea şi managementul fermei (legislaţie, autorităţi, finanţe, bilanţ, organizare, cadastru), plăţi şi consum, tehnologii noi (meteo, GIS, senzori) şi producţie (dejecţii, semănat, fertilizat, protecţia plantelor, recoltat). Se vorbeşte tot mai mult despre managementul flotei de utilaje, cu localizarea maşinilor în timp real, afişarea curselor şi timpul activ, activitatea vehiculelor, exportul de date, sistemul fiind folosit şi ca instrument de măsurare.
DRONA capătă o utilizare tot mai largă
Un aspect care a captat interesul studenţilor a fost prezentarea miniutilitarelor zburătoare, adică a dronelor. Acestea pot fi utilizate pentru diverse operaţii, şi anume: evaluarea pagubelor, scanare NDVI, determinare zone, localizarea animalelor înainte de recoltat (pui de căprioară, de exemplu), evaluarea pagubelor în parcurile fotovoltaice, aplicarea tratamentelor ecologice pentru combaterea dăunătorilor (aplicarea Trichogramma pentru combaterea Ostrinia Nubilalis).
Au fost prezentate staţiile meteo pentru agricultură, care sunt folosite pentru monitorizare, prognoză, precum şi sisteme de depistare a tipurilor de boli şi dăunători şi a nivelelor de avertizare. Identificarea bolilor se obţin după date reale, acestea necesitând senzori specifici, iar precizia este ridicată. Datele înregistrate sunt procesate după algoritmi care se bazează pe ultimele cercetări în domeniu. Au fost date două exemple: Puccinia la grâu şi tăciunele la cartof. Culturile în care se pot utiliza aceste staţii sunt: grâul, rapiţa, cartofii, sfecla de zahăr, merii, căpşunul şi multe altele.
Noi sisteme pentru transferul datelor
Au mai fost prezentate sisteme pentru transferul datelor de la maşinile agricole la fermier, pe calculator sau pe telefonul mobil, terminalele care se montează în cabina tractorului sau a combinei, precum şi sisteme de managementul irigaţiilor, tratamente cu rate variabile, crearea de hărţi de aplicare a soluţiilor cu rată variabilă, cartarea recoltelor, dar şi avantajele şi beneficiile sistemelor de telemetrie (FUSE şi Farmsight). Farm Facts a realizat un software pentru managementul instalaţiilor de irigat, oferind şi consultanţă. Telemetria ne oferă posibilitatea de administrare a datelor independent de locaţie, iar monitorizarea şi evaluarea se fac în timp real, realizându-se astfel o economisire a resurselor. Hărţile de aplicare sunt folosite pentru semănat, fertilizat şi protecţia plantelor.
A fost prezentat şi un sistem performant “Sentinel-2”, care prin infraroşu poate să determine concentraţia de clorofilă, asimilarea de azot, suprafaţa frunzei şi conţinutul de apă.
În cadrul cursului a fost prezentat un ATV dotat cu sisteme performante pentru prelevarea probelor de sol şi evaluarea acestora pe calculator, iar liniile de prelevare sunt localizate prin GPS. Probele de sol obţinute prin intermediul GPS-ului îl ajută pe fermier să scadă costurile, să crească randamentul şi să protejeze mediul înconjurător. Prelevarea probelor, pentru fiecare solă, cu ajutorul ATV-ului asigură o acurateţe mai mare.
Greeneeker – senzorul de azot
“Senzorii folosiţi pentru obţinerea anumitor date în agricultură” a fost un alt subiect captivant, prezentat în cadrul cursului. Pierderile de azot apar des din cauza topografiei, tipurilor de sol şi a altor factori, de aceea potenţialul de productivitate variază zonal şi necesită cantităţi variabile de aplicare. AO Greenseeker este un senzor de azot folosit de mulţi ani în agricultura modernă şi are rolul de a măsura în gama de lumină roşie şi infraroşie (lungimi de undă: 656 nm/774 nm) indicele normat de diferenţă din vegetaţie – NDVI (Normalized Defference Vegetation Index). Acesta controlează cantitatea minimă şi maximă de azot aplicată în timp real, în timp ce utilajul fertilizează. Aplicarea de azot cu ajutorul Farm Facts Greeneeker se face diferenţiat în funcţie de necesarul plantei. El poate fi utilizat în stadiile incipiente ale culturii. La rapiţă spre exemplu, calculul cerinţelor de nutrienţi se face prin cartografierea plantelor înainte de modificarea stadiului de vegetaţie. Optimizarea fertilizării cu azot duce la costuri reduse şi la protejarea mediului înconjurător. Acesta este un sistem activ, online, fermierul putând vedea în timp real unde se află utilajul. Greenseeker este uşor de folosit prin conectarea la sistemul ISOBUS.
Edmund Siegfried Marton: “Soluţiile digitale de la Farm Facts permit fermierilor să îşi optimizeze procesele de lucru în afaceri, reducând în acelaşi timp costurile şi resursele, astăzi şi în viitor. Viitorul va fi palpitant! Inginerii viitorului vor fi specialişti în agronomie, mecanică, IT, economie şi managment”.
PROMET ŞI ANALIZA “TALKINGFIELDS”
Profesorul Wolfram Mauser de la Universitatea “Ludwig-Maximilians” din Munchen a realizat un model de simulare a creşterii plantelor şi a balanţei dintre apă, carbon şi nutrienţi. Măsurătorile sunt importante, dar rămâne întrebarea: Ce se întâmplă în intervalul de timp dintre acste măsurători, cum se pot face prognoze, cum putem optimiza managementul fermei? Răspunsul este PROMET, modelul de simulare care se bazează pe date fizice, distribuţia este spaţială, repartizarea pe raster (10 m – 1 km), iar evaluările se fac pe intervale orare. Simulările generează în final informaţii, de exemplu asupra potenţialului de producţie (t/ha) sau umidităţii solului la 4 adâncimi. Datele de intrare trebuie să conţină informaţii despre: meteo, sol şi vegetaţie (parametri specifici) şi GIS – hărţi despre sol etc.
Analiza “TalkingFields” a imaginilor din satelit din ultimii 10 ani de la Farm Facts îl ajută pe fermier în procesul decizional. Prin această analiză se poate face o evaluare a datelor din satelit pe mai mulţi ani. Se poate realiza o hartă digitală din satelit a diferenţelor de biomasă, permanente sau relative.
Articol publicat în revista Ferma nr. 11/238 (ediţia 15-30 iunie 2019)
