În ultimii ani, am avut ocazia să fiu prezent în Insula Mare a Brăilei, în „amfiteatrul performanței”, așa cum l-am definit gazetărește, la evenimentul anual mult așteptat de fermieri – Ziua Câmpului la Centrul de Excelență în Insula Mare a Brăilei.
Așa cum au apreciat distinșii invitați la ediția a XV-a, în “țara dintre brațele Dunării” este o adevărată școală de cercetare ce se poate vedea în câmp. Aici plantele agricole sunt la concurs, aici se verifică îngrășămintele, se testează toate pesticidele, se face analiza solului. În Insula Mare a Brăilei, succesul vine și din cercetare, nu s-a renunțat niciodată la a descoperi noi orizonturi tehnologice, întotdeauna ideile sunt progresiste, au dus la sisteme noi de depozitare a producției, sisteme noi de cultură, de aplicare a îngrășămintelor. În câmpul tehnologic sunt în desfășurare 1.511 de teste cu 708 soiuri și hibrizi, 322 pesticide,166 elemente tehnologice și 315 de teste cu îngrășăminte chimice și foliare.
Producții maximale prin optimizări tehnologice
Mihai Dumitru, directorul Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului, se întreba cum de se explică aceste producții la un consum redus de îngrășăminte, de 220 kg în medie la hectar? „Dacă vă uitați în toate cărțile de agrochimie, nu vi se pare fezabil! Faptul că le distribuie pe rânduri de plante la adâncimi diferite mărește indicele de valorificare a îngrășământului și în felul acesta reușește nu numai să nu sărăcească solul, așa cum se întâmplă în toată țara, dar asigură condițiile pentru realizarea unor randamente înalte la hectar. De aceea soluția adoptată de specialiștii din IMB, și anume distribuție pe rând și la adâncimi diferite a nutrienților este singura care poate să permită obținerea unor producții maximizate”.
În Insula Mare a Brăilei există preocupare pentru a mări eficiența fertilizanților, a intensiviza sistemul de aplicare a îngrășămintelor în adâncime. Optimizarea dozelor de nutrienți se realizează în urma cartării agrochimice a solului în laboratorul propriu, prin administrarea cu precizie a îngrășămintelor (foliare, radiculare, starter etc.), încorporarea resturilor vegetale în sol, fertirigare sau prin extinderea suprafețelor cultivate cu plante amelioratoare (soia, lucernă).
Managementul fosforului în sol
Să luăm cazul fosforului, un macronutrient esențial pentru creșterea plantelor. Printr-un management adecvat, s-a reușit optimizarea randamentului în administrarea îngrășământului. ”În primăvară mai rămânea solubil din triplu superfosfatul (0-46-0), pe care îl băgam în sol toamna, doar 5% (pierdere enormă); dădeam 75-80 kg/ha și rămânea util pentru cultura care urma doar 5 kg. Una dintre schimbări, pe care v-o prezentăm, este administrarea în profunzime și la suprafață a fosforului odată cu semănatul. Nu mai facem în avans, pentru că îl imobilizăm. Fosforul, mai cu seamă la terenurile cu pH de 8, cum avem în Insula Mare a Brăilei, se insolubilizează; se trece din forma monofosfatului de calciu în forma trifosfat de calciu, pe care planta nu îl poate folosi. Și atunci îl dăm odată cu semănatul să aibă timp să îl consume. De asemenea, dându-l în benzi, cantitatea de ioni de calciu care înconjoară banda nu are capacitatea de a insolubiliza toată banda pe care noi am pus-o. Asta e a doua soluție pe care v-o oferim pentru a micșora doza de fosfor și pentru a-l da plantei cât mai aproape. Or, trebuie să măriți doza de fosfor la 10-15 kilograme în primăvară”, a expus o lecție de agrochimie Lucian Buzdugan.
Borna agricolă: 410.500 de tone
În acest sezon agricol, Agricost a semănat grâu pe 18.000 ha, 10.000 ha de orz, 9.000 ha de porumb, 10.000 ha de soia, 6.000 ha de floarea-soarelui și lucernă pe 2.000 ha. Investiția totală pentru înființarea acestor culturi – 70 milioane euro. Specialiștii societății sunt convinși că vor obține producții medii de minimum 8 t/ha la grâu; 7,5 t/ha la orz; 10 t/ha porumb; 4 t/ha la soia și peste 3,7 t/ha la floarea-soarelui. Producția totală angajată de compania Agricost este de 410.500 tone, un nivel pe deplin realizabil în condiții normale de cultură.
„Minunea minunilor anul acesta a fost soiul de orz Wendy, de origine germană, care știe să răsplătească bine fertilizarea, este rezistent la boli. Dar ce-i mai important, într-una din zile ne-a căzut 50-65 l/mp într-un sfert de oră, dar plantele au rămas în picioare. Este foarte productiv, sperăm să obținem o medie de 9 t/ha”, declara Lucian Buzdugan.
La grâu, surpriza deosebită, îndeosebi pentru conținutul de gluten și de proteină, va fi soiul românesc Pitar, aflat în studiu anul acesta și la care după seceriș vor fi prezentate concluziile testării.
Agricultura este o meserie nobilă care nu poate fi slujită fără pasiune, fără dăruire și fără sacrificiu! Nu este ușoară, iar provocările sunt permanente. Insula Mare a Brăilei este universul performant al agriculturii românești.
ÎN TREI ANI, INSULA VA FI INTEGRAL ÎN SISTEM IRIGAT
Un obiectiv constant urmărit de Agricost este dezvoltarea infrastructurii de desecare-drenaj și de irigații, pentru care numai anul trecut s-au cheltuit 5 milioane de euro. Astfel, în maximum trei ani, toate cele 57.000 ha administrate în IMB vor fi amenajate la irigat. La această dată se pot uda 40.000 ha, iar cu investițiile aflate în derulare, se vor mai adăuga încă 7.500 ha în 2017.
Articol publicat in revista Ferma nr.12(173) 1 – 31 iulie 2016
