Însămânţările la start - Revista Ferma
8 minute de citit

Însămânţările la start

Specialiştii recomandă ca în zilele lipsite de precipitaţii să se realizeze fertilizările cu azot şi arăturile pentru viitoarele recolte. De asemenea, trebuie finalizate reparaţiile tehnicii de mecanizare, dar şi pregătirile pentru înfiinţarea culturilor din urgenţa întâi; mazărea va fi însămânţată în mustul zăpezii, apoi urmează ovăzul, lucerna, trifoiul…

Semanat_b

GALAŢI
Semănăturile de toamnă se dezvoltă armonios
Valentin Munteniţa, fermier din Smulţi, lucrează 250 hectare de teren preluat în arendă. Până în prezent este mulţumit de felul cum se prezintă câmpul. După cum susţine, are semănate 37 ha cu un hibrid franţuzesc de rapiţă, 26 ha cu orz şi alte 28 ha de grâu. Culturile de cereale păioase sunt răsărite şi înfrăţite în procent ridicat. Plantele de rapiţă au avut temperaturi pozitive şi hrană suficientă pentru a-şi forma un sistem radicular viguros şi a parcurge un stadiu de dezvoltare corespunzător. Acum sunt în siguranţă, terenul este acoperit cu un strat protector de zăpadă gros de 25 cm.

„Unirea” aduce preţuri bune la inputuri fermierilor
„Probabil că la jumătate lunii martie voi intra să fertilizez semănăturile. Am ales să aplic în două fracţii azotat de amoniu, în cantitate de 150 kg/ha şi ceva mai târziu 100 kg/ha. Îngrăşămintele, ca şi seminţele şi pesticidele, le-am procurat prin Cooperativa Agricolă Unirea Covurlui – în care sunt membru de un an de zile -, la un preţ mult mai bun decât cel de listă al distribuitorilor”, ne-a declarat cultivatorul.
Acum în primăvară, Valentin Munteniţa va semăna 70 hectare cu porumb, hibrizi de la Monsanto şi KWS, şi 25 ha de floarea-soarelui cu hibridul Neoma, dar va încerca pe o suprafaţă mai mică şi o nouă sămânţă hibridă de la Syngenta, în teren ogorât din toamnă.
Fermierul se îndeletniceşte cu agricultura de 15 ani. A lucrat un timp şi la Agrocomplex Bârlad, al lui Adrian Porumboiu, după care a hotărât să-şi ia în mâini propriul destin. {i în toţi aceşti ani a ştiut să stimuleze rodnicia pământului, făcând activitatea sa una profitabilă.

CONSTANŢA
„Micul Agricultor” Aedin Celzin – un mare performer
Constănţeanul Aedin Celzin, managerul fermei Micul Agriculturor, din Osmancea, este de fapt… unul mare, ale cărui performanţe sunt recunoscute an de an. În 2017, pe una din sole a obţinut 5.400 kg/ha cu hibridul P64LE99, fiind campionul Pioneer la cultura florii-soarelui. De asemenea, pe o solă cultivată cu un soi de grâu străin a produs 10.400 kg/hectar, un record pentru anul 2016.
În toamna trecută, a semănat o suprafaţă de 2.000 hectare: 400 ha de rapiţă, 500 ha de orz şi 1.100 ha de grâu. Temperaturile ridicate din luna februarie au ajutat plantele, iar întreaga suprafaţă de cereale păioase este răsărită şi excelent înfrăţită, iar plantele de rapiţă sunt bine dezvoltate şi ramificate. „La rapiţă voi aplica sulfat de amoniu în doză de 200 kg la hectar, iar pentru cerealele păioase – 200 kg de azot la hectar. În trei zile bune de lucru cred că finalizăm lucrarea de fertilizare. Dar, deocamdată, nu se poate intra în câmp, nu facem nimic pentru că solul este înnoroit”, ne-a declarat Aedin Celzin.
Cultivatorul constănţean a susţinut că va urma un prim tratament în vegetaţie, odată cu aplicarea unui erbicid. După o lună, va aplica a doua fertilizare de azot, în jur de 150 kg/ha, şi la stadiul de burduf va administra al doilea tratament fitosanitar.
Pentru semănăturile de primăvară a arat o suprafaţă de peste 1.000 hectare, care aşteaptă intrarea semănătorilor în lucru.

VRANCEA
Societatea cu o singură campanie agricolă: de primăvară!
La societatea Frizonagra din Năneşti, am întâlnit o situaţie destul de curioasă. De patru ani au dispărut din structura de producţie semănăturile de toamnă. „Noi cultivăm în special culturi de primăvară, adică mazăre, floare şi porumb; nu mai punem rapiţă şi cereale păioase. De ce? Pentru că avem o situaţie specială a solurilor, cu aport ridicat de apă freatică şi care implică lucrări şi cheltuieli în plus. Din punct de vedere economic, culturile însămânţate primăvara sunt mult mai profitabile, asta a fost decizia luată de noi de prin 2014”, ne-a explicat inginerul agronom {tefan Munteanu.
Potrivit specialistului, întreaga suprafaţă de 3.800 ha, de pe raza comunelor Năneşti, Măicăneşti şi Nămoloasa, a fost scarificată din toamnă. Până la campania de semănat, angajaţii fermei s-au întrebuinţat să finalizeze reparaţiile şi reviziile curente la maşinile şi utilajele agricole. „Aşteptăm ca vremea să ne permită să intrăm în câmp la lucru. Suntem pregătiţi să punem 330 de hectare cu mazăre, cultură din prima urgenţă, care de regulă se recomandă a fi semănată în mustul zăpezii. Este al doilea an când o cultivăm, iar anul trecut am obţinut în medie 3.500 kg/ha”, a precizat şi Teofil Dascălu, administratorul fermei Frizonagra.

Pregătiri pentru un ritm la semănat de 300 hectare la zi
Restul suprafeţei va fi cultivat cu floarea-soarelui şi cu porumb. „Pentru porumb avem exclusivitate să cultivăm numai sămânţă hibridă de la Syngenta, iar la floarea-soarelui, 80% sunt hibrizi Pioneer şi 20% Syngenta. Avem pregătite semănătorile care sunt prevăzute cu echipamente de pregătirea solului şi de fertilizare. Dispunem de maşini performante, lucrăm în două schimburi, astfel încât să realizăm 300 ha/zi, în condiţii normale de activitate”, a explicat {tefan Munteanu.

TULCEA
Rapiţa lipseşte din structura de producţie
Cristian Dina are 25 de ani împliniţi şi de ceva vreme cultivă vreo 200 ha de teren, pe raza comunei Dăieni, din apropierea Dunării. Solul este slab productiv şi de aceea trebuie ajutat să rodească. „Am semănat în toamnă, în epoca optimă, 90 ha cu grâu, cultura a ieşit bine de la iernare, plantele parcurg fenofazele de formare a frunzei a treia şi de înfrăţire. {i aceasta pentru că le-am hrănit bine cu îngrăşământ complex NPK 20:20:0, în cantitate de 300 kg la hectar. Eu fac tehnologie completă şi cheltuielile urcă undeva spre 2.000 de lei/ha”, ne-a precizat fermierul.
Cultivatorul nu a vrut să rişte şi nu a semănat rapiţă. În trecut a avut probleme; însă acum are în derulare un proiect european prin care s-a angajat să nu cultive rapiţă timp de cinci ani. Nu peste mult timp, va pune în funcţiune o linie de procesare a furajelor pentru hrana animalelor din ferma lui zootehnică.
Acum, Cristian Dina se pregăteşte să fertilizeze grâul şi să semene floarea-soarelui şi porumbul. Terenul este arat din toamnă, iar maşinile de semănat au fost revizuite şi reglate de cei doi mecanizatori cu “mâinile de aur”: Gigi Antal şi Ion Rusu, pe care se bazează şi în această campanie.

CALENDAR AGRICOL ÎN LUNA MARTIE, PE SCURT:
• Eliminarea excesului de apă din culturi, în condiţiile în care se anunţă precipitaţii excedentare în toată ţara.
• Tăvălugirea culturilor „descălţate” este obligatorie dacă plantele au fost dezrădăcinate în timpul iernii, pentru a pune în contact rădăcinile cu pământul şi a favoriza formarea de noi rădăcini. În această situaţie, aplicarea de îngrăşăminte cu azot uşor solubile favorizează refacerea culturii. Plantele dezrădăcinate sau cele la care rădăcinile s-au format greu întârzie în vegetaţie, înspicând mai târziu.
• Fertilizarea cu azot a cerealelor de toamnă – lucrare începută încă pe teren îngheţat -continuă în această lună, prioritate având culturile mai rare şi terminând cu plantaţiile dese, viguroase la desprimăvărare, pentru a preveni căderea plantelor. Se recomandă recalcularea dozei de azot şi corectarea dozei iniţiale, în funcţie de conţinutul de azot al solului din momentul desprimăvărării şi de starea de vegetaţie a culturii. Nu folosiţi îngrăşăminte cu azot cu reacţie acidă (de exemplu sulfatul de amoniu ş.a.) pe soluri cu pH acid şi nici îngrăşăminte cu reacţie bazică pe soluri cu reacţie alcalină (de exemplu azotatul de calciu). Mare atenţie la prevenirea suprapunerilor în timpul fertilizării.
• Grăparea culturilor de grâu afectate puternic de mucegaiul de zăpadă (numai la solele atacate puternic de această boală), pentru a permite accesul aerului la rădăcini; se îndepărtează frunzele moarte iar astfel vegetaţia porneşte mai puternic în dezvoltare.
• Controlul fitosanitar al culturilor şi produselor depozitate. Odată cu încălzirea vremii, apar şi dăunătorii şi bolile la culturile semănate în toamnă, fapt valabil şi pentru produsele depozitate. Combaterea acestora în fază iniţială este mai eficientă şi mai economică, întârzierea tratamentelor mărind costul de efectuare a acestora şi reducându-le eficienţa.
• Pregătirea patului germinativ pentru înfiinţarea culturilor din epoca I, respectiv semănatul plantelor cu temperatura minimă de germinaţie între 1oC şi 5oC le prezentăm pe larg în pag. 42-44. (Ioan BORCEAN)

Un articol publicat în revista Ferma nr. 4/209 (ediţia 1-14 martie 2018)

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →