În Dobrogea, floarea soarelui a rămas cât un ceas. Se prefigurează dezastrul! - Revista Ferma
3 minute de citit

În Dobrogea, floarea soarelui a rămas cât un ceas. Se prefigurează dezastrul!

seceta floare uscata b În Dobrogea, floarea soarelui a rămas cât un ceas. Se prefigurează dezastrul!În judeţul Constanţa, nu s-a început încă recoltatul florii soarelui. Combinele stau pregătite la capăt de lan. În cele mai multe ferme dobrogene, cultura de răsărită (care nu trece de genunchi!) este… ceas! Capitulele-s între un… ceas de mână şi un ceas deşteptător! –  fac haz de necaz agricultorii.   Producţia, extraordinar de slabă cantitativ şi calitativ. Se prefigurează dezastrul!  

„Într-o bună parte din judeţ, pe 6 august 2023 s-au făcut 122 de zile de când nu ne-a căzut o ploaie utilă; sigur au fost ici colo câte doi-trei litri din senin. Peste câteva zile se va declanşa recoltarea, dar circa 75 la sută din floarea soarelui e pipernicită şi uscată. E până la genunchi şi capitulele nu-s mai mari decât un… ceas! – între un ceas de mână şi un ceas deşteptător”, ne-a declarat Gheorghe Lămureanu, fermier din Agigea.  

Ceva mai norocoşi sunt cei care beneficiază de pe urma sistemelor de irigaţii, nu mulţi la număr. Irigă terenurile cultivate, însă cu mare cheltuială! „Am dat şapte ape la porumbul de sămânţă şi şase la soia!”

„Avem culturile de porumb, floare şi soia pe care le-am ţinut în viaţă, doar cu irigaţii! Am ajuns la cea de-a şaptea udare la lotul de hibridare de porumb, la a treia la floarea soarelui şi la a şasea apă la cultura de soia. De la semănat nu au primit niciun strop de ploaie! Ca să nu mai zicem că, în general, am cumpărat în toamna trecută îngrăşămintele chimice complexe NPK 18 46 0 cu 6.000 şi chiar 7.000 de lei tona, iar la azotatul de amoniu la 4.400 lei/tonă. Norocul nostru a fost că am dat mai puţine îngrăşăminte, că pe seceta asta eram de-a dreptul terminaţi!”, a susţinut dobrogeanul care lucrează peste 1.000 de hectare în zona Agigea.   

Producţii la jumătate, venituri la jumătatea costurilor!

Acesta recunoaşte că în ferma sa a crescut mult cheltuiala pe unitatea de suprafaţă, undeva la circa 5.000 – 6.000 hectarul, pentru o cultură de sămânţă – lot de hibridare. „Mie mi-au plătit grâul cu 90 de bani şi orzul cu 75 de bani. Producţiile obţinute undeva la jumătatea aşteptărilor şi, bineînţeles, că nu am cum să-mi acopăr costurile de producţie. Eu lucrez aici, la Agigea, de 49 de ani; noi ziceam că o dată la 10 ani vine un an catastrofal, iată că în ultimul deceniu au fost trei ani catastrofici: 2017, 2020 şi anul ăsta!”, concluzionează cu amărăciune inginerul agronom Gheorghe Lămureanu.

 

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →