„Suntem în plină perioadă de întreţinere a culturilor. Apoi, ne pregătim pentru înfiinţarea plantaţiilor de varză de toamnă şi ridiche neagră, care se păstrează peste iarnă, şi, bineînţeles, a ţelinei, culturi care se înfiinţează până la jumătatea acestei luni. Pentru acestea, am eliberat şi pregătit terenul din câmp. Ridichea se seamănă direct; acum facem şi răsadurile pentru ţelină şi varză. Până la Sfânta Mărie – 15 august – putem să înfiinţăm culturile. Dar noi ne-am organizat în aşa fel activitatea, încât să finalizăm lucrarea cât se poate de repede şi să nu ne lungim foarte mult, astfel încât să nu ne prindă frigul şi brumele târzii ale toamnei”, ne-a declarat Costel Vînătoru, şeful Laboratorului de Genetică, Ameliorare şi Conservarea Biodiversităţii, al Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.
Atenţie sporită la întreţinerea culturilor
Potrivit omului de ştiinţă buzoian, lucrările de întreţinere a culturilor sunt ceva mai dificil de realizat anul acesta faţă de anii trecuţi. Din cauza precipitaţiilor, se confruntă cu un val puternic de buruieni. De aceea, se străduiesc să aibă culturi curate.
„De asemenea, în spaţiile protejate (sere-solarii) se desfăşoară lucrările cu caracter special ale sezonului, cum ar fi copilitul, cârnitul, dirijatul plantelor şi, bineînţeles, menţinerea stării de sănătate a culturilor prin tratamente fitosanitare, pentru că în urma oscilaţiilor de temperatură au apărut o serie de boli şi de dăunători agresivi, precum trips, păianjen, musculiţa albă de seră, care se combat foarte greu. După aceea, trebuie să prindem momentul potrivit pentru aplicarea tratamentelor, deoarece la temperaturi ridicate stropim degeaba, pentru că substanţa activă se volatilizează. Practic, se evaporă şi lucrarea nu-şi face efectul scontat. Sau dacă plouă, la fel! Rezumând, iată că ne aflăm în zona aceasta a lucrărilor de întreţinere şi de înfiinţare a culturilor pe suprafeţele care au mai rămas de cultivat, cele care se realizează în cel de-al doilea ciclu de producţie”, ne-a declarat Costel Vînătoru.
Un an capricios pentru legumicultori
Potrivit cercetătorului, ciclul unu de producţie a ridicat probleme întrucât culturile s-au înfiinţat mai târziu faţă de anii trecuţi. „Primăvara a fost destul de rece, capricioasă şi a decalat calendarul înfiinţării culturilor cu circa trei săptămâni, chiar şi cu o lună de zile, atât în spaţii protejate, cât şi în câmp. De aceea, producţia legumicolă a ieşit pe piaţă ceva mai târziu. La începutul lunii iulie au început să apară din plin tomatele din spaţiile protejate, din serele şi solariile neîncălzite. Asta pe de-o parte! Iar pe de altă parte, sunt cheltuieli mai mari pentru înfiinţarea culturilor, întrucât terenul s-a pregătit foarte greu din cauza precipitaţiilor şi a vânturilor. Deci, vorbim de un an capricios, dar cu strădanie, cu mai multe eforturi, reuşim să facem producţie, dar cu cheltuieli ceva mai mari pentru întreţinerea plantelor”, a conchis Costel Vînătoru.
Costel Vînătoru: „Noi, în zona Buzăului, suntem renumiţi prin faptul că avem peste 340 de zile pe an cu vânturi ce suflă cu peste 40 km pe oră. Or, după cum se ştie, vântul tasează foarte mult solurile, deranjează extraordinar plantele de cultură, de aceea trebuie realizată operaţiunea de bilonare, pentru ca plantele să reziste în faţa acestor puternice mişcări de aer”.
Articol publicat în revista Ferma nr. 13/240 (ediţia 1-14 august 2019)
