„Majoritatea producătorilor din zona Matca au decis să nu mai producă peste iarnă. Costul lemnelor, al combustibilului necesar încălzirii solariilor este mare. Iar produsele aduse din Grecia, spre exemplu, sunt mult mai ieftine, deoarece acolo solariile nu trebuie încălzite.

În aceste condiţii, nu mai e rentabil să reiei producţia peste iarnă. Unii au încercat să pună ridichi, salată, dar n-a mers. Cred că doar doi-trei la sută dintre legumicultori mai pun ceva în solarii la iarnă”, ne-a declarat Dorina Pascu, vicepreşedintele Grupului de producători Matca, judeţul Galaţi.

Până una alta, legumicultorii îşi dezvoltă spaţiile de producţie

Agricultorul român este nevoit să se adapteze vremurilor actuale pentru a rezista în economia de piaţă. Majoritatea chiar o fac, fiind împinşi de nevoi. Aceştia caută forme noi de finanţare, acceptă ideea unui credit bancar şi se gândesc cum să realizeze sau cui să se adreseze pentru a le concepe un proiect de finanţare din fonduri europene.

Dorina Pascu lucrează în prezent o suprafaţă de 20 de ari de teren, acoperit în totalitate cu solarii, de altfel, singura modalitate viabilă de a cultiva legumele în ultimii ani. Am întrebat-o dacă s-a gândit să se extindă. „Da, am în vedere această extindere, am o suprafaţă neamenajată pe care mă gândesc să o transform în solarii.

În acest scop voi accesa o finanţare europeană pe măsura 141. Cu bani europeni te poţi dezvolta, reprezintă o bună variantă de finanţare”, a subliniat vicepreşedintele Grupului de producători. Nevoia de a investi în noi solarii este pe deplin justificată. În acest moment, cultivarea legumelor pe câmp, în aer liber, nu mai reprezintă o alternativă viabilă.

„Nu se mai poate face producţie afară, în aer liber. Starea vremii influenţează puternic creşterea plantelor. Vedeţi cum este acum, ba e prea cald, ba e prea frig, ba vine ploaia, ba nu sunt precipitaţii. În plus, şi dăunătorii afectează puternic legumicultura”, a mai spus Dorina Pascu.

Depinde de noroc şi de vreme…

Chiar şi cu solarii, unii agricultori s-au văzut în situaţia de a nu se descurca prea bine cu ceea ce au produs. Anul 2010 este considerat ca fiind unul mediu din punct de vedere al succesului cultivării legumelor. „Depinde ce şi cum sădeşte fiecare. Poţi să ai noroc, poţi să nu ai şi să rămâi cu producţia nevândută sau vândută la preţ foarte mic. Câteodată ai noroc, câteodată nu. Spre exemplu, în acest an s-au vândut bine păstăile.

Cine a pus în grădină păstăi a avut câştig anul acesta. Vremea de afară a fost în aşa fel încât acest tip de plantă a mers excelent, în plus s-a vândut foarte bine, pentru că nu am fost mulţi care am cultivat. Anul 2010, per total a fost bun, unul mediu, anul 2009 a fost foarte slab, iar 2008, excelent. Cum ai noroc! Despre 2011 ce pot să spun… Nimeni nu ştie cum va fi, cum dă Dumnezeu. Nimeni nu poate să spună ce va sădi. Agricultorii vor pune din fiecare, şi varză, şi salată, şi roşii, de toate! Câte un pic din fiecare!

Cine poate şti ce va merge mai bine anul viitor?”, se întreabă interlocutoarea noastră.
Cât despre reluarea ciclului de producţie, la fel, cum e norocul. Unii îşi vând bine producţia şi obţin şi un profit bun, alţii ies la limită, iar alţii nu termină anul prea bine. Iar atunci apare nevoia creditului bancar pentru reluarea ciclului de producţie. Şi loteria succesului se porneşte din nou. „Eu deocamdată nu am fost nevoită să apelez la un credit, însă alţii trebuie să o facă, nu pot renunţa”, a adăugat Dorina Pascu.

VÂNZAREA, ÎNGREUNATĂ DE BIŞNIŢARII DIN PIEŢE

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă legumicultorii, indiferent de zona din care provin, este legată de modul de vânzare a mărfii. Toţi se plâng de monopolizarea pieţelor de bişniţarii de produse agricole. „În pieţele din oraşe nu reuşim să intrăm, toate mesele sunt rezervate tot anul de aceşti bişniţari.

Ei vin, cumpără producţia şi o vând de două-trei ori mai scump. Iau roşiile cu un leu şi le vând în piaţă cu 2,5 lei. Iar noi primim o masă la capătul pieţei, acolo unde nu te vede nimeni. Ar trebui să avem acces la mese mai bune, toată lumea ar fi mai fericită: noi am vinde legumele, iar oamenii ar cumpăra mult mai ieftin”, a precizat reprezentanta asociaţiei legumicultorilor din Matca.

Vânzarea merge mult mai bine în piaţa din localitatea de provenienţă, pentru că aici fenomenul bişniţarilor nu există şi vin oameni din multe părţi, de departe, pentru a lua un fruct sau o legumă de calitate şi la un preţ bun. De asemenea, de mare succes se bucură evenimentele agricole, precum Ziua Recoltei, dar şi pieţele volante, înfiinţate deocamdată doar în Bucureşti.