Până la jumătatea lunii ianuarie am avut iarnă doar din punct de vedere calendaristic. Spre finalul lunii trecute, peste culturi s-au aşternut şi zăpezile, iar plantele, în multe zone agricole repornite în vegetaţie, au înfruntat primul val de frig, cu sau fără strat protector de zăpadă. Care a fost evoluţia culturilor până la revenirea iernii?
IALOMIŢA
Precipitaţiile – „chestiune de viaţă şi de moarte”
La data documentării acestui articol (21 ianuarie a.c.), Marin Nedu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli de Cereale şi Plante Tehnice Ialomiţa, ne-a spus că „anul acesta, efectiv nu prea a fost iarnă. Practic, după o evoluţie foarte bună în perioada de toamnă, culturile agricole au continuat să vegeteze şi în lunile de iarnă. În zona noastră începuse să se simtă efectul lipsei de apă, în special la rapiţă şi chiar şi la grâu, pentru că rezerva se cam epuizase, cel puţin în stratul superior al solului”.
Potrivit acestuia, precipitaţiile prognozate pentru perioada următoare reprezintă „o chestiune de viaţă şi de moarte” pentru culturi. „De astăzi (21 ianuarie – n.r.) au început să cadă ploi scurte cu tunete, cu fulgere şi cu ceva lapoviţă. După cum anunţă prognoza, în zilele următoare vom avea şi precipitaţii mai consistente, ploaie, zăpadă, ce-o fi…, numai să fie; e vorba de supravieţuire”, a atras atenţia Marin Nedu.
Scăderea bruscă a temperaturilor, un pericol
Reprezentantul agricultorilor ialomiţeni a semănat în toamna trecută grâu pe 400 ha, orzoaică pe 350 ha şi rapiţă pe 250 ha. „Culturile s-au dezvoltat foarte bine, pentru că au avut condiţii bune. La rapiţă, anul trecut au fost probleme cu emiterea tijei florale, dar anul acesta au fost câteva nopţi cu temperaturi negative care au stopat creşterea. La această oră este o situaţie excepţională, dacă vremea evoluează cum am dori, cu ceva precipitaţii şi temperaturi nu foarte scăzute, ar fi foarte bine”, a precizat Marin Nedu.
Acesta a ţinut să menţioneze că ceea ce ar putea pune piedici în dezvoltarea optimă a culturilor ar fi scăderea bruscă a temperaturilor. „Varianta în care valorile temperaturilor ar scădea sub -10 grade C, după o perioadă în care au fost peste +10 grade C, reprezintă pericolul cel mai mare, adică scăderea bruscă a temperaturilor cu o diferenţă de 20-25 grade C, dar sperăm ca răcirea să se producă treptat, să avem zăpadă, aşa cum anunţă meteorologii”, ne-a explicat acesta.
Tratamentele preventive, absolut necesare
Fermierul ialomiţean a subliniat importanţa aplicării tratamentelor la reluarea vegetaţiei din primăvară. „Ar trebui acordată o atenţie deosebită la desprimăvărare, cu tratamentele împotriva bolilor, pentru că în această perioadă a fost multă ceaţă, umiditatea atmosferică a fost mare, condiţii în care s-au incubat destul de multe boli, care ar putea exploda în perioada mai călduroasă din primăvară. Aşadar, ar trebui aplicate preventiv tratamentele cu fungicide la toate culturile, pentru că există o masă vegetală destul de bine dezvoltată şi sunt create condiţii favorabile pentru atacul bolilor”, a spus Marin Nedu.
VRANCEA
În aşteptarea zăpezii…
„Culturile au vegetat mai mult decât ne-am fi dorit. Cele înfiinţate în afara perioadei optime, mai târziu, au şanse mai mari să scape decât cele însămânţate la timp
Constantin Bazon, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Vrancea
La mijlocul lunii ianuarie, fermierii din majoritatea zonelor agricole ale ţării aşteptau zăpada, susţinând că iarna încă nu şi-a spus cuvântul. „Noi considerăm că suntem în miezul iernii, nu a fost încă iarnă în toată regula, dar are timp suficient să se manifeste. Aşteptăm precipitaţii sub formă de zăpadă pentru a avea protecţie asupra culturilor de păioase, care arată destul de bine. Orzul este dezvoltat mai mult decât ar fi cazul, iar rapiţa de pe circa 60% din suprafaţa cultivată se află într-o stare de vegetaţie îngrijorător de înaintată. În situaţia în care vor interveni temperaturi scăzute asociate cu vânturi puternice şi fără strat de zăpadă, cultura de rapiţă este în pericol”, ne-a declarat Constantin Bazon, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Vrancea.
Culturile au vegetat prea mult
Potrivit acestuia, agricultura s-a bucurat de o toamnă lungă şi călduroasă, dar în acelaşi timp, periculoasă. „A fost o toamnă prea lungă, culturile au vegetat mai mult decât ne-am fi dorit. Într-o toamnă atipică este greu să prevezi ce se va întâmpla. Culturile care au fost înfiinţate în afara perioadei optime, mai târziu, au şanse mai mari să scape decât cele însămânţate la timp. Fermierii au aplicat tratamente cu limitatori de creştere, substanţe care asigură şi rezistenţă la iernare, dar nici acestea nu pot face minuni în condiţiile în care temperaturile stimulează cultura să intre în vegetaţie”, ne-a explicat Constantin Bazon.
Bolile şi dăunătorii golesc buzunarele fermierilor
Dacă temperaturile vor reveni la valori ridicate, ar putea apărea dăunătorii specifici culturii de rapiţă, spun specialiştii. Fiecare tratament în plus, însă, presupune noi cheltuieli din bugetul fermierilor, şi aşa „subţire”. „Suntem pregătiţi să intervenim cu tratamente împotriva dăunătorilor la rapiţă.
Totodată, la culturile de păioase, unde gradul de înfrăţire extrem de bine dezvoltat pe marea majoritate a suprafeţelor, s-ar putea întâmpla ca întreg complexul de boli foliare să se manifeste. Vom fi nevoiţi să facem tratamente în plus, fapt ce va majora costurile de producţie. Este o problemă, întrucât fermierii sunt decapitalizaţi după un an în care producţia, fie ea mică sau mare, s-a vândut la preţuri foarte mici”, a adăugat agricultorul vrâncean.
Deficit de umiditate de până la 1.000 m3/ha
Pe lângă temperaturile ridicate, lipsa precipitaţiilor a fost un alt factor decisiv în evoluţia culturilor. Fermierii spun că plantele vor avea mare nevoie de pricipitaţii în perioada imediat următoare. „Deficitul de apă din sol este undeva între 600 şi 1.000 m3/ha în stratul de sol de 0-80 cm, deci ne-ar trebui o ploaie de 50-80 l/mp în perioada ianuarie – februarie. Deja a început să plouă în averse de 7-8 l/mp, ceea ce este un semn bun. Situaţia ar putea fi foarte bună, dar poate deveni şi extrem de îngrijorătoare, în condiţiile în care temperaturile scăzute vor veni brusc şi nu vom avea un volum de precipitaţii care să acopere deficitul. Depindem de precipitaţii şi de temperaturi”, a conchis Constantin Bazon.
INFO
RENTABILITATE
A înlocuit rapiţa cu orzoaică
Deşi în anii trecuţi Valeriu Ţigu, fermier din localitatea arădeană Pecica, a avut culturi frumoase de rapiţă, acesta a decis să „ia o pauză” de cel puţin un an în ceea ce priveşte acest tip de cultură. Ne-a spus că a considerat potrivit să renunţe deocamdată la cultivarea rapiţei din cauza costurilor mari de producţie, dar şi a preţurilor mici la vânzare din anul trecut. Ce a pus în loc? Orzoaică pentru bere. „Am semănat în toamnă orzoaică pentru bere în locul rapiţei. Cu rapiţa aş fi cheltuit mai mult şi preţul nu mă ajută. Orzoaica este o cultură mai puţin pretenţioasă şi valorificarea este asigurată, o voi vinde la fabrica de bere”, ne-a spus Valeriu Ţigu.
Aşadar, fermierul arădean a cultivat în toamnă doar păioase. „Starea lor de vegetaţie este una bună până la această dată. Au crescut puţin peste media optimă, în mod special orzul pe suprafeţele semănate mai timpuriu, dar sperăm să nu vină un ger prea mare. Cu tratamente vom interveni după data de 1 martie”, a precizat agricultorul.
