Organismul vacilor gestante suferă modificări funcţionale şi morfologice, consecutiv schimbării activităţii glandelor endocrine şi a creşterii schimbului energetic, prin intensificarea transferurilor de substanţe nutritive în organism. Având în vedere creşterea şi dezvoltarea fetusului, precum şi depunerea de substanţe de rezervă pentru organismul matern, se desprinde necesitatea unei furajări atente, mai ales pentru vacile şi junincile aflate în ultimele două luni de gestaţie.

Cerinţele de substanţe nutritive la vacile în repaus mamar
Se stabileşte necesarul pentru întreţinerea funcţiilor vitale, la care se adaugă cerinţele pentru dezvoltarea fătului şi cele pentru depunerile de substanţe nutritive de rezervă. Pentru dezvoltarea fătului şi acumularea substanţelor nutritive de rezervă, în perioada de la înţărcare – cu 21 zile înainte de parturiţie, necesarul se calculează ca pentru o producţie de 7 litri de lapte, iar în perioada următoare, până la fătare, cerinţele corespund unei producţii de 9 litri de lapte.
Pregătirea vacilor pentru fătare este necesară datorită neconcordanţei între cerinţele nutritive ridicate, ca urmare a ascendenţei curbei de lactaţie. Apetitul mai redus determină o ingestă de furaje mai scăzută cu circa 20%.
Furajele administrate trebuie să fie de calitate superioară, uşor digestibile, nu prea voluminoase (asigurând 2-2,5 kg SU/100 Kcorp), uşor laxative, corespunzătoare din punct de vedere organoleptic şi al inocuităţii.
Primăvara, furajele verzi în cantităţi de 40-60 kg pot asigura 75-80% în structura raţiei, diferenţa fiind reprezentată de amestecurile de concentrate.
Trecerea de la furaje caracteristice perioadei de stabulaţie la furaje verzi impune respectarea următoarelor reguli:
– trecerea treptată, în decurs de 10-14 zile, de la regimul de hrănire cu furaje conservate, la alimentaţia cu furaje verzi;
– premergător administrării furajelor verzi sau a scoaterii vacilor la păşunat, se va asigura un tain cu furaje uscate;
– furajele verzi se vor folosi numai în stare proaspătă şi nu încinse, plouate sau cu rouă;
– lucerna şi trifoiul se vor administra sub formă pălită;
– dacă la cultura de provenienţă s-au utilizat îngrăşăminte chimice cu azot, se va efectua un control chimic de dozare a conţinutului în nitriţi-nitraţi pentru prevenirea intoxicaţiilor;
– hrănirea cu furaje verzi impune asigurarea acestora pe o perioadă cât mai lungă – de primăvara timpuriu până toamna târziu, prin întocmirea unui conveier, în funcţie de zonă;
– cea mai eficientă metodă de asigurare a furajului verde este păşunatul raţional, care înseamnă asigurarea unui păşunat permanent, parcelarea păşunilor, urmărirea duratei de păşunat şi a celei de refacere a parcelelor în funcţie de anotimp;
– asigurarea apei, a drumurilor de acces şi a unor amenajări simple – umbrare, şoproane, pentru furajarea suplimentară în cazul insuficienţei furajului verde sau a timpului nefavorabil.

Raţii furajere pentru primăvară
În continuare vom reda două variante de hrănire a vacilor gestante pentru perioada în care păşunile vor intra în vegetaţie.
• O primă variantă de furajare este prin păşunat (tabelul 1). Pentru pregătirea lactaţiei următoare, în completarea păşunii, se dau concentrate de corecţie, în acest caz reprezentate de tărâţele de grâu. Din tabelul 1 se poate constata că, pe lângă păşunea de câmpie şi concentratul de corecţie, trebuie asigurat în această perioadă calciul, la nivelul cerinţelor. De asemenea, de nelipsit este sarea, care se poate administra sub formă de bulgări.
Structura: furaje verzi – 88% şi concentrate – 12%.
• O a doua variantă de furajare (tabelul 2) care se poate practica în perioada de început de păşunat este folosirea raigrasului aristat. În completare se aplică un amestec de concentrate (tabelul 3) care, în acest caz, este format din orz şi din soia, la care se adaugă partea minerală, reprezentată de carbonat de calciu, fosfat monosodic şi sare.
Nu uitaţi! Producţia de lapte a unei vaci după fătare şi indicii de reproducere depind foarte mult de modul în care a fost hrănită femela în perioada de gestaţie avansată!

TABELUL 1 – RAŢIE PENTRU O VACĂ ÎN GREUTATE DE 650 KG, ÎN LUNA A OPTA DE GESTAŢIE

TABELUL 2 – RAŢIE PENTRU O VACĂ GESTANTĂ, ÎN GREUTATE DE 500 KG, PERIOADA 60 – 21 DE ZILE

TABELUL 3 – AMESTEC DE CONCENTRATE

LEGENDĂ TABELE
SU – substanţă uscată;
UIDL – unitatea de încărcare digestivă pentru vaca de lapte;
UFL – Unitate furajeră lapte;
PDIN – proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în azot al raţiei;
PDIE – proteină digestibilă la nivel intestinal permisă de conţinutul în energie al raţiei.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 5/232 (ediţia 15-31 martie 2019)