Presupunem că în multe gospodării rezervele de porumb sunt neterminate, având în vedere că, pe de o parte, preţul tuturor cerealelor, deşi a înregistrat o creştere de cel puţin 20 la sută, este totuşi mic, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, iar pe de altă parte, pe mulţi dintre producători nu i-a lăsat inima să vândă kilogramul de porumb cu 0,4 lei.

Lucerna masă verde, sursă sigură de proteină

Grija crescătorilor de pui de carne este alta: cu ce vor asigura proteina, atât de necesară în această perioadă? Întrucât am intrat în sezonul de primăvară, o variantă la îndemână este să folosim lucerna masă verde.

Lucerna este un furaj foarte important din mai multe motive, şi anume: este o sursă de proteină cu o valoare biologică ridicată şi cu un conţinut bogat în principalii aminoacizi (lizină, arginină, leucină). De asemenea, lucerna conţine elementele minerale de bază: calciu, fosfor, potasiu, magneziu, zinc, mangan, cobalt şi iod, având, în plus, o digestibilitate ridicată a principalelor substanţe nutritive. Toate aceste motive ne îndreptăţesc să o recomandăm şi în alimentaţia puilor de carne.

Furajarea în prima lună de creştere

Folosirea acestei surse furajere în alimentaţia puilor de carne impune totuşi unele restricţii, şi anume introducerea treptată în alimentaţie, începând cu vârsta de şapte zile.

Astfel, în prima lună de viaţă cerinţele puilor de carne pot fi acoperite prin lucernă masă verde în completare cu un amestec format din porumb (67%) şi un concentrat PVM (33%), adică la o parte concentrat PVM se adaugă două părţi de porumb. Prin acest amestec se asigură circa 19 la sută proteină brută.

Pentru această perioadă de creştere, dacă nu s-ar folosi lucernă, nivelul proteic al amestecului folosit ar trebui să fie de 23 la sută. Făcând un calcul, se poate constata că se economisesc 4 puncte procentuale de proteină, echivalentul a 10 kg şrot de soia la 100 kg NC.

Cei care nu-şi permit financiar să cumpere concentrate PVM pot face un amestec din: porumb (68%), şrot de soia (15%), şrot de floarea soarelui decorticat (10%), făină de peşte (4%), sare (0,2%), carbonat de calciu (1%), fosfat dicalcic (0,8%) şi un premix mineral (1%).

Hrana în perioada a doua

Pentru perioada a doua de creştere se poate folosi acelaşi concentrat PVM, doar că ponderea acestuia se reduce la 25 la sută, în amestec cu porumbul 75 la sută, adică o parte concentrat PVM la trei părţi porumb. Acest amestec va asigura un nivel proteic al furajului combinat de 16 la sută PB, iar cerinţele pentru această perioadă sunt de 20 la sută. Observăm că şi în acest caz se face o economie de 10 kg şrot de soia la 100 kg NC.

De asemenea, se poate realiza un amestec din: porumb (73%), şrot de soia (14%), şrot de floarea soarelui decorticat (10%), sare (0,2%), carbonat de calciu (1%), fosfat dicalcic (0,8%), premix vitamino-mineral (1%).

Prin urmare, folosind lucerna masă verde putem economisi şrotul de soia, un furaj scump.
O altă variantă de hrănire eficientă la care putem recurge pentru a reduce ponderea şrotului de soia constă în folosirea mazării în proporţie de 10-20 la sută.

În concluzie, este foarte important de precizat că înlocuind o parte din şrotul de soia cu unele componente mai ieftine, vom obţine pui la vârsta de sacrificare cu un preţ de cost mai mic.

AŢI ÎNTREBAT, VĂ RĂSPUNDEM…

Ca urmare a întrebărilor adresate de câţiva cititori ai revistei Ferma, privind administrarea de grăunţe încolţite şi folosirea năutului în furajarea animalelor, Lavinia Ştef oferă următoarele răspunsuri:

• Sursă vitaminică în grăunţele încolţite

Încolţirea grăunţelor are drept scop asigurarea unui surplus vitaminic pentru diferite specii, dar îndeosebi pentru purcei şi pentru pui.

Procedeul constă în umectarea cu apă călduţă a grăunţelor, aşezarea lor în straturi de 2-3 cm în tăvi de diferite dimensiuni, care se ţin în încăperi la temperatura de minim 20oC. Timp de 2-3 zile tăvile se acoperă cu material textil umed.

Grăunţele se pot administra în hrană la o înălţime a colţului de 1-2 cm, astfel: la puii de carne – 3-5 g/zi; la găinile ouătoare – 10-15 g/zi; la purcei – 30-50 g/zi.

• Folosirea năutului în alimentaţia păsărilor

Năutul se foloseşte de regulă în alimentaţia omului, dar ocazional şi în cea a animalelor. De exemplu, în structura furajelor combinate destinate păsărilor, făina de năut se poate amesteca în proporţie de 10-15 la sută cu celelalte componente, substituind şrotul de floarea soarelui.

Compoziţia chimică a boabelor de năut (la 100 grame substanţă uscată)
– proteină brută 18,4%;
– grăsime brută 5,9%;
– celuloză brută 4,3%;
– cenuşă brută 3,0%.

Leguminoasele pentru boabe (mazărea, fasolea, lintea, bobul, năutul) ocupă un loc important în agricultura mondială. Năutul se cultivă pe o suprafaţă de peste 12 milioane ha în lume, în Europa acesta ocupând aproape 100.000 ha. Producţiile cele mai mari s-au realizat în China, respectiv 4333 kg/ha, iar în Europa, cea mai mare producţie medie s-a  înregistrat în Grecia, şi anume 1438 kg/ha.

Articol publicat în revista Ferma nr. 3(70)/2009