Circa 75% din suprafaţa ţării este afectată de diverse faze ale secetei pedologice şi atmosferice. Situaţia exactă va fi făcută publică în septembrie, după centralizarea controalelor dispuse de Ministerul Agriculturii în judeţe.    

PRODUCŢIE

În toamna anului 2021, suprafaţa cultivată cu grâu în România a fost de 2,150 milioane hectare. Cultura a pornit cu stângul din cauza lipsei de precipitaţii.

„În sezonul de însămânţare am avut o fereastră până în jurul datei de 15-17 noiembrie. După o răsărire neuniformă şi chiar nerăsărire, estimările de la începutul lunii decembrie au fost în jurul valorii de 8,4 milioane de tone. A urmat o iarnă fără apă, dar ploile răzleţe care au urmat în martie şi aprilie au poziţionat grâul în jurul a 8,8-9 mil. tone, exact unde ne regăsim şi astăzi, că grâul a scăpat efectiv şi e aproape recoltat”, ne-a declarat Cezar Gheorghe, analist expert şi consultant pentru comerţul cu cereale, Clubul Fermierilor Români.  

O estimare ceva mai optimistă o face ZF Agropower: 9-10 mil. tone, comparativ cu 11,3 mil. tone realizate anul trecut, la un randament mediu de 5.346 kg/ha.

Ca urmare, producţia medie naţională va fi între 4 şi 4,600 kg la hectar. 

SECETĂ

Seceta pedologică şi amosferică este un fenomen meteo îngrijorător şi devastator care a afectat culturile pe mari suprafeţe şi în majoritatea zonelor de producţie agricolă. În Vrancea, de exemplu, 70% din suprafaţa cultivată este complet compromisă, iar în judeţele limitrofe (GalaţişiBuzău), jumătate din culturi au fost afectate.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii, seceta a calamitat 89.605 ha cultivate în 19 județe (situaţia se află în dinamică), suprafața afectată de factorul de risc – secetă pedologică – la grâu este de peste 16 mii hectare cultivate în județele Brăila, Galați, Ialomița și Teleorman.

La grâu, fireşte, cele mai bune rezultate au obţinut fermierii pe terenurile aprovizionate cu apă din sistemele de irigaţii.

PREŢUL GRÂULUI

Un lucru e remarcabil: în 2022, preţul grâului e cu 40% mai mare decât acum un an. E un maxim istoric!

În ultima decadă, pe bursa europeană pariziană EuroNext, cotaţia a fost de 325,75 euro/tonă (tendinţă – 7,67%). Însă, în portul Constanţa s-a tranzacţionat ceva mai bine, la un nivel de 340 euro/tonă.

„Preţul grâului se află într-o bulă artificial creată, ca urmare a conflictului ruso-ucrainean. Altfel, trebuia să fie undeva la indicaţia 265 maxim 270 de euro, cum se poziţionase la jumătatea lunii decembrie 2021”, afirmă Cezar Gheorghe, care vede poziţionarea grâului, în continuare, în jurul valorii de 330-335 euro/t.  

Acesta susţine că fermierii trebuie să aibă preţurile ridicate ca să-şi poată valorifica recolta în condiţii bune. Ei au mare nevoie de lichiditate spre a putea finanţa din nou lucrările de toamnă, în condiţiile în care preţul inputurilor va fi la cote ridicate.

COSTURI DE PRODUCŢIE

În general, costurile productive depind de modul în care fiecare fermier şi-a stabilit strategia de cultivare. Cheltuielile sunt variabile de la o exploataţie agricolă la alta, în funcție de nivelul de tehnologie aplicată (minimală, medie sau intensivă), de prețurile inputurilor, de tipul şi dimensiunea fermei, de aportul costurilor indirecte…

Într-o exploataţie cu o tehnologie mediu-intensiv cheltuielile nu trebuie să depăşească 6.000 de lei la hectar de grâu, afirmă experţii.

„Trebuie să producem cât să reluăm ciclul productiv!”

Alexadru Baciu, fermier din comuna Grădiștea, judeţul Călăraşi, a calculat, pentru ZF, costurile la cultura grâului. El susţine că a cheltuit cu îngrăşămintele 2.189 lei/tonă în toamnă şi 3.500 lei/tonă în primăvară. A înfiinţat cultura cu 4,8 lei/litru de motorină şi acum combustibilul preţuieşte 9 lei/l, rezultând o cheltuială de 5.566 de lei pe hectarul de grâu. Adică, mai bine de 1.100 euro/ha. Cum producţia medie obţinută la grâu este de 5 tone/hectar, problema pe care şi-o pune cultivatorul „nu este câţi bani facem, ci să facem suficient ca să reluăm ciclul de producţie!“   

Alexandru Baciu arată că, pe fondul pe fondul creşterii preţului la motorină şi al lipsei de logistică în contextul războiului din Ucraina, costul transportului recoltei de la ferma sa şi până în portul Constanţa (110 km) s-a dublat, ajungând acum la 25 de euro/tonă.  

un articol de

MARIAN MUŞAT