Asigurarea condițiilor de bunăstare, combinată cu o atentă supraveghere, reduce pierderile în efectivele de capre.

Cele mai frecvente probleme de sănătate la caprele gestante

• Defecte congenitale și de dezvoltare. Majoritatea malformațiilor congenitale nu pot fi observate deoarece embrionul afectat este resorbit de către uterul caprei în timpul gestației timpurii. Defectele congenitale care pot fi vizibile la ied imediat după fătare sunt atrezia (obturare sau neperforare a unui orificiu natural), palatoschizis (despicătură la nivelul părții osoase și moi a cerului gurii) și mumificarea unor părți ale corpului. În aceste cazuri se recomandă eutanasia iedului, deoarece acesta nu este viabil.

• Dilatarea incompletă a cervixului se poate produce din cauza unor nivele inadecvate de minerale în hrană sau a dereglărilor hormonale. Manipularea manuală pentru deschiderea cervixului trebuie făcută de către o persoană cu experiență, cel mai adesea de către medicul veterinar, pentru că țesutul implicat este foarte sensibil și poate fi lezat ușor. Pot fi administrate, prin medicație, produse care conțin estrogeni și miorelaxarde (Planipart, Monzal etc).

• Ruptura uterină se poate produce în orice etapă a gestației și este consecința lovirii animalului cu sau fără intenție. De asemenea, e posibilă în timpul fătării ca urmare a extragerii brutale a iedului. Din acest motiv este bine ca asistența la fătările dificile să se facă numai de către personal calificat. De cele mai multe ori ruptura uterină nu se poate remedia chirurgical iar capra va muri la 24-72 de ore după incident.

• Torsiunea uterină. Deși este dificil de remediat, se impune repoziționarea uterului de către medicul veterinar. Se poate practica și operația cezariană.

• Edemul peripartum se manifestă prin umflarea membrelor caprelor gestante. Apare la gestație multiplă când necesarul nutrițional al iezilor aduce capra mamă în deficit nutrițional și hormonal. Prezența paraziților interni amplifică acest fenomen.

• Cetoza este o boală metabolică specifică ultimei perioade de gestație și la începutul lactației, fiind determinată de un nivel necorespunzător de hrănire. Capra folosește rezervele corporale de grăsime, pentru a asigura energia, cu formare de corpi cetonici care sunt toxici pentru organism. Se impune administrarea orală de produse bogate în energie, ca propilen glicol, glucoză (perfuzabil) sau melasă în paralel cu vitamina B injectabilă.

• Avorturi mecanice și scurgeri vaginale. Scurgerile vaginale urât mirositoare, de culoare roșie sau maro, nu sunt normale și pot indica iminența producerii unui avort. Cauze mai frecvente ale avorturilor sunt întreruperea alimentării cu sânge a fetusului (în special când acesta este rănit după lovirea caprei gestante), hrănire deficitară în special cu ingrediente energetice, stres (cauzat de mișcare, schimbări bruște ale rației, boli), toxicitate (prin înghițirea de substanțe toxice sau plante otrăvitoare), malformații ale fetusului în timpul dezvoltării, intervenții chirurgicale care impun contenția caprei gestante sau medicamente administrate pentru diferite afecțiuni. Medicamentul care poate ajuta la prevenirea avorturilor este oxitetraciclina.

• Prolapsul uterin sau rectal are loc ca urmare a slăbirii ligamentelor și musculaturii locale și se manifestă prin dislocarea uterului din poziția normală prin invaginarea (întoarcerea) unuia sau ambelor coarne uterine și apariția lor printre labiile vulvare. Accidentul se produce imediat după fătare, când cervixul este deschis. Producerea prolapsului este favorizată de reducerea tonusului țesuturilor în caz de stabulație prelungită, pardoseală înclinată, vârstă înaintată, alimentație deficitară, subinvoluție uterină, întârzierea închiderii colului, iezi foarte dezvoltați etc. Factorii determinanți îi constituie eforturile exagerate ale femelelor după expulzare, mularea uterului pe corp, aderențele utero-placentare și atonia (reducerea elasticității) uterină. Caprele la care prolapsul recidivează trebuie eliminate de la reproducție.

• Retenția placentară se produce când țesutul placentar nu este expulzat în decurs de 24 de ore de la fătare. Factorii favorizanți sunt: stabulația prelungită, alimentația carențată, exploatarea intensivă (forțajul productiv), conformația placentei, rasa, predispoziția ereditară etc. Factorii determinanți sunt: inflamația septică a placentei, hipochinezia uterină (reducerea funcționării musculaturii uterului), închiderea prematură a colului uterin. Diagnosticul se stabilește pe baza prezenței unui corion membranos care atârnă la comisura inferioară a vulvei. Nu se recomandă să se tragă afară placenta deoarece se pot produce leziuni. Se intervine cu ocitocină injectabil sau prostaglandină (PgF2α).

• Metritele sunt infecții care apar mai frecvent în urma retențiilor placentare sau morții fetusului în interiorul uterului. Majoritatea leziunilor inflamatorii ale uterului sunt infecțioase și apar fie din cauza organismelor care populează în mod normal tractul genital sau intestinal inferior, fie agenților infecțioși introduși în cavitatea uterină în timpul montei, inseminarii artificiale sau în timpul perioadei post-partum.

• Gestația falsă sau pseudogestația are drept cauze unele boli infecțioase (toxoplasmoza) sau virale, dar și consumul unor plante bogate în fitoestrogeni (au acțiune similară estrogenilor și determină călduri false). O altă cauză frecventă este alterarea (prin utilizarea unor substanțe de sinteză) estrului prin procesul de inducere artificială a căldurilor.

Chiar dacă în perioada de gestație sau la fătare se pot produce multe complicații, este remarcabil faptul că la capre se înregistrează foarte puține mortalități. Acest fapt se datorează în special crescătorului competent care știe să intervină în momentele cheie, dar există și situații în care prezența și experiența medicului veterinar este esențială.

Sorin-Octavian VOIA
Vasile ARDELEAN

ATENȚIE ȘI LA…

• Congestia ugerului se produce frecvent la capre imediat după fătare din cauza faptului că acestea produc mai mult lapte decât poate consuma iedul. Crescând presiunea intramamară, ugerul (frecvent o jumătate) se inflamează și ca urmare a infecțiilor, țesutul secretor se distruge. După fătare, caprele trebuie controlate și excedentul de lapte nesupt să fie muls.

• Hipocalcemia (febra laptelui) este un dezechilibru în calciu al corpului, care apare chiar înainte de fătare. Primul simptom fizic ușor de recunoscut este înțepenirea membrelor posterioare, care devin reci. Este o boală nutrițională manifestată prin tulburări de mobilizare a calciului, cauzate de unele schimbări hormonale la debutul lactației. Furajele bogate în calciu trebuie reduse în ultimele 30 de zile de gestație pentru a preveni depozitarea, în oase, a excesului acestui macroelement mineral. Se poate interveni injectabil sau ca supliment nutrițional cu o soluție care conține calciu, magneziu, fosfor, potasiu și dextroză.

Articol publicat in revista Ferma nr. 2 (185) din 1-15 februarie 2017