6 minute de citit

Florin Pîrgaru renunță la arat și trece la no-till

La ora actuală, optimizarea costurilor este cel mai important obiectiv al fermierului vasluian. Deşi face proiecţii, atât pe producţii cât şi pe realizarea unui buget, de multe ori aceste planuri nu pot fi îndeplinite, din cauza factorilor pe care nu îi poate controla, în special în ceea ce priveşte precipitaţiile.

Faptul că posibilitatea de irigaţii nu prea există în zona unde îşi desfăşoară activitatea, asta l-a determinat în cele din urmă să se îndrepte spre metode de lucru conservative. De câţiva ani practică o agricultură minimum-till, urmând ca în curând să adopte în totalitate tehnologia no-till.

 

ECHIPAMENT CU TOTUL SPECIAL


Pentru a face faţă noilor provocări, Florin Pîrgarua şi făcut câteva investiţii care să-i susţină planurile de viitor. Cea mai importantă este achiziţia unei semănători de prăşitoare marca Equalizer, fabricată tocmai în Africa de Sud, după un concept american. A fost, de altfel, primul fermier din Uniunea Europeană care a cumpărat un astfel de echipament.

Utilajul a fost creat pentru a face faţă unor condiţii extrem de vitrege. „Printr-o singură trecere, cu acesta reuşim atât să semănăm, cât şi să fertilizăm. Aşadar, evit să mai fac o lucrare în plus pentru a pune sămânţa în contact cu solul şi a-i asigura un spaţiu optim pentru germinare. Deja am înfiinţat cultura de rapiţă în acest sistem no-till. O parte din suprafaţă am semănat-o direct în mirişte şi o altă suprafaţă am semănat-o după o dezmiriştire efectuată imediat după recoltat iar rezultatele au arătat că semănatul direct a fost opţiunea cea mai bună, pentru că răsărirea a fost superioară în acest caz”, ne-a explicat vasluianul.

tehnica no till_b 

O CHESTIUNE DE SUPRAVIEȚUIRE


La punerea în funcţiune a utilajului au fost şi reprezentanţii companiei sud-africane, nişte oameni profesionişti şi foarte dedicaţi, după cum a remarcat fermierul, care s-a bucurat de sfaturile primite chiar la faţa locului din partea unor specialişti în acest tip de tehnologie agricolă.

„M-au pus la un moment dat să sap o groapă, să vadă textura solului. Ei au acolo un sol nisipos, undeva la 40 de cm, care pe timpul verii devine foarte tare, ca o cărămidă. Ei seamănă porumbul cu o densitate de 25.000 de plante la hectar, undeva la 1,1 metri lăţimea între rânduri şi recoltează circa 5 tone de porumb la hectar. La ei lupta este pentru supravieţuire şi nu pentru realizarea unor profituri”, susţine antreprenorul. Acesta lucrează o suprafaţă de aproximativ 2.500 de hectare.

 

A RENUNȚAT COMPLET LA ARĂTURĂ


De 5 ani face tehnologie minimum-till iar acum vrea să renunţe definitiv la plug. De fapt şi-a şi vândut o parte din utilajele achiziţionate nu cu foarte mult timp în urmă.

„Dacă altădată consideram că un utilaj agricol ar trebui să ne susţină activitatea pentru o perioadă de cel puţin 10 ani, acum nu mai am această viziune. Într-adevăr, mă gândesc că trebuie să acopere perioada de leasing sau a creditului, după care acel utilaj trebuie schimbat. Pe de o parte, este important să fim mereu în pas cu noile tehnologii, iar pe de altă parte cred că apare acea uzură morală dacă nu fizică şi se impune înlocuirea echipamentelor. Eu am înlocuit tot parcul auto în 2020 şi intenţionez să procedez aşa ori de câte ori voi considera că utilajele mele nu mai sunt de actualitate”, m-a asigurat fermierul din Vaslui.

În prezent, mai are un singur plug, de care vrea să scape, deşi este ca nou. A fost folosit o singură campanie, pe circa 300 de hectare.

tehnica no till 02_b 

POLITICA PAȘILOR MĂRUNȚI…


Un alt utilaj pe care îl foloseşte destul de des este un tocător de resturi vegetale, care are un consum redus de combustibil şi face şi o mobilizare a solului de până în 4-5 cm. El poate fi integrat mai degrabă în tehnologia minimum-till.

„După ce recoltăm floarea-soarelui, facem tocarea resturilor vegetale şi apoi putem semăna direct în mirişte. Ajută la nitrificarea resturilor vegetale şi distruge capilaritatea solului astfel încât să limităm pe cât posibil fenomenul de evaporare a apei”, a precizat antreprenorul din Poieneşti.

Mai are și un cultivator total marca Köckerling, care se pretează foarte bine a fi utilizat în tehnologia minimum-till. De altfel, el a menţionat că nu va trece dintr-odată la agricultura no-till, ci va mai parcurge câţiva paşi înainte de a adopta în totalitate acest sistem de tehnologie.

 

5 DIN 10 ANI SUNT FOARTE SECETOȘI


Seceta a fost oarecum generalizată anul trecut, ceea ce a avut un impact major asupra culturilor semănate în primăvară. Spre exemplu, la floarea-soarelui a obţinut o medie de numai 800 kg la hectar. Porumb nu a cultivat decât pe 400 de hectare, tocmai din cauza problemelor legate de lipsa precipitaţiilor iar la soia a renunţat definitiv.

„La noi, costurile pe unitatea de suprafaţă sunt mult mai mari, din cauza geografiei terenurilor şi a texturii solului. Vasluiul este considerat ca fiind polul estic al secetei. Nu-mi amintesc să fi existat un an în care să nu sufăr măcar într-o perioadă scurtă de timp din cauza lipsei de precipitaţii. Din 10 ani, 5 sunt secetoşi bine, iar ceilalţi au perioade de câteva luni cu probleme”, a ţinut să precizeze Florin Pîrgaru.

 

PLANIFICAREA COSTURILOR DUCE AGRICULTURA LA PROFIT


Florin Pîrgaru contorizează pierderile, dar încearcă pe de altă parte să-şi optimizeze veniturile, diversificându-şi activitatea. A investit în spaţii de depozitare, şi-a mărit capacitatea de stocare la 10.000 de tone şi face chiar şi puţin trading cu cereale. Până la urmă, business-ul său este unul profitabil, dar numai pentru că e destul de abil şi chibzuit cu planificarea costurilor!

 

Vezi 7 beneficii NO-TILL testate în Insula Mare a Brăilei!

 

 

un articol de

LIVIU GORDEA

 

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →