În judeţul Brăila, inginerul Florian Vizireanu este destul de mulţumit; a plouat exact cât să înfiinţeze cultura de rapiţă şi să pregătească terenul pentru grâu. 

„M-am mobilizat cum am putut mai bine şi în trei zile am terminat de însămânţat 90 de hectare de rapiţă. Am avut o ploaie de vreo 30 de litri pe mp, în medie, şi imediat cu toată flotila am arat, am discuit şi însămânţat. Sunt bucuros că plantele sunt răsărite uniform şi nu am muncit degeaba”, ne-a declarat fermierul din Scorţaru Vechi.  

Grâul Glosa a confirmat într-un an dificil 

Acum pregăteşte patul germinativ pentru o suprafaţă de 100 de hectare ce va fi semănată cu grâu. „Voi utiliza numai Glosa cu care am avut rezultate impecabile; e un soi românesc rezistent la boli şi dăunători, cu producţii constante, realizate într-un an cu mari probleme meteoclimatice. Pe terenurile mele s-a comportat bine, detaşându-se în mod evident de genetica străină! Mie mi-a dat o recoltă medie de 2.500 kg/ha, cu indici de panificaţie superiori, în timp ce soiurile din afară doar câteva sute de kile”, a susţinut Florian Vizireanu.

Având o experienţă apreciabilă, dobândită în numeroasele campanii agricole, fermierul brăilean îşi pregăteşte cu grijă sămânţa, un pas hotărâtor spre o recoltă bună. „Eu nu lucrez decât cu categoria biologică bază, fac prima înmulţire doar pentru nevoile fermei; nu comercializez. Am testat un grâu bulgăresc care, chipurile, ar sparge piaţa! şi l-am comparat cu Glosa. Nu m-a convins; e de trei ori mai scump (11.000 lei tona,în vreme ce Glosa costă 3.300 tona) şi nu l-aş da nici la furaj din cauza calităţii slabe”, a explicat cultivatorul.

Bătălia pentru menţinerea apei din sol

„Ca să demarăm semănăturile este rezervă de apă; terenul se prelucrează bine după floarea soarelui. Dacă îmi mai rămâne sămânţă pun şi după rapiţă. Eu nu lucrez cu arătură, ci cu un disc greu, urmat de unul uşor şi imediat a doua zi intră semănătoarea; trebuie să menţinem cât putem apa în sol; aici este bătălia pe care o dăm noi, fermierii, şi pe care trebuie s-o şi câştigăm”, susţine  Florian Vizireanu.

Acesta consideră că anul 2022 a fost o catastrofă! „Ca şi îngrăşămintele; nu sunt şanse să cumperi, decât la preţuri foarte mari! Am nişte promisiuni că am lucrat cu firma care mi-a adus două tiruri din Azerbaidjan. A întârziat că i-au schestrat vasul două luni de zile şi abia a sosit în portul Constanţa. Dar trebuie să spun că există în sol şi rezervă de substanţe chimice, rămasă din sezonul trecut că plantele nu au consumat integral îngrăşămintele.”

Un an prost pentru porumb

Fermierul susţine că la porumb a ieşit cel mai prost; îl recoltează aşa cum este: pipernicit din cauza secetei! Are umiditate sub 14% şi e uscat scrum! „Am semănat în primăvară 90 de hectare şi nu ştiu dacă culeg, în medie, o tonă şi jumătate! Trebuie să-l dau oamenilor care mi-au dat terenurile să le lucrez că nu au cu ce hrăni animalele! De când sunt aici, niciodată nu am dat porumb la arendă!”, explică Florian Vizireanu care are discuţii cu fermierii din zonă, certat de faptul că dă o tonă de grâu sau porumb drept arendă pe hectar!  

E oarecum mulţumit de cât a produs; a făcut 3.500 kg/ha de grâu, în condiţiile vitrege ale acestui an, în timp ce la floare a depăşit două tone/ha. Seminţele de floarea soarelui le-a vândut bine – afirmă el – la 3 lei kilogramul; acum oferta de piaţă a scăzut 2,2 lei/kg.

Porumbul ucrainean va coborî preţul sub un leu?!

„La preţuri ne-au ologit pe toţi! Nu vindeţi grâul, ne îndemnau guvernanţii, iar unii fermieri i-au ascultat şi au ţinut marfa în depozit când era 1,75 – 1,8 lei kilogramul! Acum procesatorii şi-au făcut stocurile cu grâu din Ucraina şi preţul a scăzut la 1,00 – 1,2 lei/kg. Şi la floare la fel, a plecat de la 3,3-3,2 lei/kg şi a ajuns la 2,2 lei/kg! E o politică! Din momentul când ucrainenii au început să depoziteze recolta în România, preţurile au scăzut cu până 30 la sută; porumbul văd că se menţine la 1,3 lei/kg că nu au intrat cantităţi din ţara vecină, dar mă aştept să coboare sub un leu/kg!”, concluzionează Florian Vizireanu.

Marian MUŞAT