5 minute de citit

Floarea soarelui, o cultură… ”jos pălăria!” Producţii maxime, preţuri de top!

Pentru cultivatorii de floarea soarelui, 2021 nu a fost un sezon prea dificil. Problemele s-au manifestat în primăvară la semănat când în anumite zone a fost înregistrat un exces de umiditate, apoi a urmat o perioadă scurtă de secetă. Per ansamblu, se poate spune că nu a afectat prea mult cultura. “Producţiile au fost normale spre foarte bune, adică floarea soarelui a fost o cultură foarte profitabilă, privită din perspectiva preţului şi a randamentului mediu. Fermierul bun din România a obţinut peste 3 tone de seminţe la hectar, în condiţiile în care preţul de valorificare a fost de peste 2.000 de lei pe tonă; deci s-a putut obţine lesne un venit de 6.000 de lei pe hectar”, ne-a declarat Andrei Ciocoiu, Category Marketing Manager Oilseeds Romania & Rep. Moldova, al companiei Corteva Agriscience.

 

Seminţe greu de păstrat?!

productie de floare 2021_b

Potrivit specialistului, floarea soarelui e o cultură care nu necesită cheltuieli prea mari, costurile de producţie fiind undeva între 2.000 şi 3.000 de lei pe hectar, în funcţie de tehnologia aplicată. “Adică fermierii care ţintesc la 4 tone/ha, fac cheltuială de circa 3.000 de lei, ceilalţi care ţintesc la 3 tone, fac cheltuială de 2.000 de lei/ha. De asemenea, cei mai mulţi dintre cultivatori (circa 90 la sută) vând floarea soarelui la recoltare, pentru că este o cultură oleaginoasă cu dificultăţi în păstrare. De aceea, foarte puţini fermieri stochează cantităţi mai mari; cei care dispun de capacităţi de depozitare mai degrabă preferă să păstreze grâul şi porumbul o perioadă mai lungă de timp”, explică Andrei Ciocoiu.

 

”Spectacolul” românesc al florii soarelui

 

În sezonul de producţie trecut, în România cultura de floarea soarelui a fost însămânţată pe o suprafaţă de circa 1,2 milioane de hectare. Prognoza specialiştilor privind producţia totală aferentă lui 2021 a fost de circa 3,35 milioane tone, cu un excedent de circa 1,22 milioane de tone, comparativ cu cea de anul precedent, ceea ce reprezintă un maxim al producţiei pentru perioada în care România este ţară membră a spaţiului comunitar european.

În plus, randamentul mediu pe unitatea de suprafaţă a fost de circa 2.750 kg la hectar. 

Recolta românească de floarea soarelui reprezintă circa 34% din cât se produce în Uniunea Europeană.

De asemenea, statisticile arată că pentru consumul intern, România are nevoie de aproximativ 1,2-1,3 milioane tone, iar diferenţa de peste 2 milioane de tone de seminţe de floarea soarelui merge la export în interiorul şi în afara spaţiului comunitar european.

productie de floare 03_b 

Minus 2 miliarde de dolari doar la valorificare

 

Aşa cum punctează Cezar Gheorghe, expert analist în comerţul cu cereale, consultantul Clubului Fermierilor Români (CFR), deşi la nivel european România produce o treime din producţia anuală de floarea-soarelui din UE, ea pierde anual 2 miliarde de dolari la valorificarea acestei culturi. Lipsa industriei procesatoare conduce şi în acest an la vânzarea seminţelor de floare ca materie primă către ţări precum Bulgaria (circa 400.000 tone/an), Turcia (circa 400.000 tone/an), Ungaria (aproximativ 220.000 tone/an) ori pe pieţele de profil vest europene sau asiatice.  

„Gândiţi-vă, doar, câţi bani putea produce România având mai multe facilităţi de procesare şi de vânzare a uleiului brut (dintr-o tonă de floarea-soarelui se obţine uleiul brut cu un randament de 42-44%). Gândiţi-vă, doar, câtă industrie conexă putea crea şi câte locuri de muncă“, a subliniat Cezar Gheorghe.

 

Aritmetica pierderilor

Potrivit acestuia, impactul financiar al exporturilor de floarea soarelui indică o diferenţă de 535 dolari/tonă (vânzare materie primă), comparativ cu 1.570 dolari/tonă (vânzare produse procesate), ce însumează producţia de ulei brut (1.200 dolari/tonă) şi cantitatea de şrot rezultat (370 dolari/tonă). 

Prin acest calcul arătăm că România ar fi putut genera în acest an, doar la nivelul culturii de floarea-soarelui, o valoare adăugată de 2.070.000.000 dolari, fără a lua în calcul veniturile provenite din zona de industrie conexă (procesarea, activitatea furnizorilor de produse necesare procesării, activitatea producătorilor de mase plastice, logistica şi distribuţia uleiurilor, distribuţia şi suportul acordat industriei cărnii prin vânzarea de şrot etc.)”, precizează reprezentantulCFR.   

productie de floare 02_b

Despre cele 6 măsuri pentru redresare propuse de CFR citiţi în Revista FERMA, ediţia 1-14 noiembrie 2021!

 

TAXE LA EXPORT

Unii experţi susţin că ar fi necesară limitarea exporturilor de cereale şi oleaginoase din România prin introducerea unor taxe, care în acest moment nu există.

Statele din Bazinul Mării Negre au politici de protecţie a siguranţei alimentare interne. Spre exemplu, Ucraina nu rambursează TVA-ul (valoare 20%) la exporturile seminţelor de floarea-soarelui, având o mică taxă de export, în timp ce Rusia aplică o taxă de export pentru seminţe de floarea-soarelui evaluată la jumătate din costul unei tone (dar nu mai puţin de 320 dolari/tonă).

 

ÎN LOC DE CONCLUZII

Rezumând, experţii susţin căcerealele şi plantele oleaginoase ar trebui să nu mai fie exportate, pentru că practic se exportă subvenţiile plătite de la Bruxelles, iar culturile să fie folosite în industria alimentară din ţară. Ar trebui însă exportate produsele rezultate din grâu, porumb, floarea soarelui, pentru că aceste produse finite sunt mai scumpe şi deci purtătoare de taxe mai mari decât materia primă.

Întrebarea este cine să elaboreze politicile publice? Se vede clar că nu există voinţă politică, consens, iar crizele se ţin lanţ într-o Românie secătuită, aflată în derivă!

 

un articol de

Marian MUŞAT

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →