Octavian Groza, directorul tehnic al fermei lui Gheorghe Ţuţuianu, din judeţul Călăraşi, susţine că agricultura are nevoie din nou de acele laboratoare de carantină care să emită prompt prognoze şi avertizări, pentru a le face fermierilor viaţa mai uşoară.
„Cândva a existat acest serviciu. Uneori fermierul nu poate determina cu precizie o boală sau un atac de dăunători, de aceea ar fi nevoie de aceste buletine de analiză. Ţin minte că după ’89 au apărut acele staţii de teledetecţie care determinau condiţiile atmosferice, temperatura, umiditatea, corelate cu nişte grafice şi, colectând anumiţi parametri din câmp, se putea afla când este perioada optimă pentru apariţia bolilor sau a dăunătorilor„, îşi aminteşte specialistul.
Anul trecut, acesta găsise o boală la grâu care făcea ravagii şi nimeni nu putea să o identifice. „Fermierul nu este specialist în fitopatologie. Sunt anumite boli care seamănă foarte mult între ele şi e nevoie de analize de laborator pentru a determina cu precizie despre ce este vorba. Eu m-am confruntat anul trecut cu această situaţie. Era vorba de înnegrirea bazei tulpinii grâului, boală ce nu poate fi combătută cu nici un fungicid. Există, se pare, totuşi un produs biologic ce a apărut acum într-o ţară non-europeană, iar americanii au fost şmecheri şi au cumpărat drepturile comerciale. Încercăm să aducem acest produs şi la noi în fermă„, ne-a dezvăluit Octavian Groza.
Atenţie la amestecul de substanţe!
Şi mai există o problemă de care nimeni nu discută, în opinia acestuia. „Institutul de la Băneasa, când eram eu în ultimul an de facultate, făcea compatibilitatea pesticidelor. Erau specialişti care se ocupau cu asta, făceau compatibilitatea fizică, chimică şi biologică între substanţe şi ne dădeau apoi tabele în care reieşea clar ce substanţe pot fi amestecate. Atunci existau în jur de o sută de produse pe piaţa românească, iar acum avem câteva sute de produse şi mulţi nu ştiu în ce condiţii le pot folosi. Avem azi fermieri care nu conştientizează ce rău pot face dacă folosesc anumite substanţe. Am întâlnit anul acesta fermieri care şi-au distrus sute de hectare de cultură din cauza amestecului de substanţe care nu sunt compatibile. Amestecă cinci până la şapte produse, din care unele au şi trei substanţe active. Şi chiar dacă ei spun că sunt compatibile, eu le zic să ia un pahar şi să îl umple cu apă, cola, whisky, ţuică, vin şi să bea conţinutul. Toate acestea sunt compatibile, dar combinate dau un gust total neplăcut. Aşa se întâmplă şi cu plantele, care sunt supuse unui adevărat şoc”, ne-a explicat agronomul.
Originar din Ocna Mureş,Octavian Groza a venit în Bucureşti pentru a studia Facultatea de Agronomie, pe care a absolvit-o în 1991, iar la ferma Lux Com a ajuns în toamna anului trecut.
HELICOVERPA – CAUZA CONTAMINĂRII PORUMBULUI CU AFLATOXINE
Pentru a rezolva unele probleme din fermă, Octavian Groza a apelat la serviciile unui institut din Cluj. „Nu au pentru răţişoară, din păcate, dar au pentru Helicoverpa nişte feromoni, iar noi anul trecut ne-am confruntat cu un atac deosebit de puternic al acestei omizi, foarte polifagă, care nu ataca de obicei porumbul, dar anul trecut a făcut ravagii la noi în fermă. Ştiu fermieri din Prahova, din Teleorman, din Giurgiu, din Ilfov, din Călăraşi care mi-au semnalat prezenţa acestui dăunător. Helicoverpa roade boabele de porumb aflate în stadiul de lapte-ceară, acestea mucegăiesc iar apoi apar fuzarioza, vertigiloza, penicillium, care creează aflatoxinele. Şi apoi s-au trezit că în port la Constanţa nu le primeşte marfa pentru că au aflatoxine peste medie”, ne-a povestit Octavian Groza.
Articol publicat in revista Ferma nr. 15 (198) (1-15 septembrie)
