un articol de
Marian MUŞAT
Cum şi-au reorganizat fermierii activitatea în funcţie de vreme şi de… vremuri?
BĂRĂGANUL BRĂILEAN
CULTURI PREGĂTITE DE IERNARE
foto: canva.com
În primele zile din noiembrie, inginerul Cristel Urse era urcat pe combină la recoltatul ultimelor suprafeţe de porumb, cultură succesivă după rapiţă. „Trag tare că se anunţă nişte ploi în noaptea asta”, îmi spunea fermierul din comuna Ciocile.
Era bucuros de culturile de toamnă: 60 hectare de rapiţă – udate de două ori – într-un stadiu de dezvoltare foarte bun. Nici la grâu nu erau probleme; semănase 160 ha din sămânţă produsă în fermă, cultura era răsărită şi pregătită să intre în iarnă viguroasă, curată, sănătoasă şi uniformă.
SECETA A „MUŞCAT” BINE DIN RECOLTĂ
Nu putem face arăturile adânci de toamnă, deoarece nu ne permit condiţiile de sol şi de climă. O altă cauză e întârzierea recoltării porumbului cultură succesivă – CRISTEL URSE , fermier din Bărăganul Brăilean
Cristel Urse a încheiat un an agricol de care nu vrea să-şi mai aducă aminte. De pe solele neirigate (80 ha), recolta de porumb a fost zero, iar de pe suprafeţele cu aport de apă (60 ha) producţia s-a situat între 2 şi 4 tone/ha, cu diferenţe foarte mari de la solă la solă şi de la un hibrid la altul.
De asemenea, la floarea-soarelui cultivată pe 130 ha, în condiţii de neirigare, producţia a fost de maximum 1.100 kg/ha, cu menţiunea că preţul de valorificare (1,8-1,9 lei/kg) a mai îndulcit un pic situaţia financiar-contabilă a fermei. Fermierul a avut şi porumb în cultură succesivă – 17 ha siloz şi 28 ha pentru boabe, semănat după grâu. „L-am irigat de 5-6 ori, apoi l-am tocat, transportat şi depozitat în baza furajeră pentru hrana vacilor de lapte”, ne-a declarat inginerul Cristel Urse.
CU SĂMÂNŢA LA LIMITĂ!
La Dudescu, comuna Zăvoaia, cooperatorii de la Agridudcoop Farm au aplicat a doua udare la cultura de rapiţă, înfiinţată pe aproape 100 hectare. “Acum semănăm grâul. Nu ştim exact suprafaţa, pentru că vom lucra atât cât ne va ajunge sămânţa. Când va spune stop semănătoarea, ne-am oprit şi noi. Sperăm să ne ajungă pentru mai bine de 70 de hectare”, ne-a declarat, la începutul lunii noiembrie, Cătălin Mihai, preşedintele cooperativei agricole.
La prelucrarea solului a folosit atât Tigerul, cât şi plugul, urmate de semănători performante. În ultimele zile de toamnă vor realiza ogoare adânci pe circa 400 hectare.
PORUMBUL, DE LA AGONIE LA EXTAZ!
Porumbul nu le-a adus cooperatorilor brăileni prea multă satisfacţie, producţiile obţinute au fost de la 1,5 la 15 tone/ha. Preţurile, chiar dacă au fost bune, nu au ajutat prea mult pentru că investiţia pe hectar a fost mare, iar la randamentele scăzute, avantajele nu au ieşit în evidenţă. “Anul s-a dovedit a fi foarte dificil pentru noi şi am avut de învăţat foarte mult. Am învăţat că fără apă nu se poate face nimic; că trebuie aplicate tehnologii conservative puse în operă de utilaje performante şi de operatori îndemânatici. Ne dorim multe în cooperativă, dar partea financiară ne ţine un pic pe loc”, a conchis Cătălin Mihai.
MARAMUREŞ
PLOILE REGULATE AU ÎNTÂRZIAT LUCRĂRILE AGRICOLE
La începutul lunii noiembrie, Daniel Dumitru Cristea, fermier din Someş-Uileac, se chinuia cu semănatul grâului. Ploile – asemenea… musonilor – băteau regulat tot la două zile, încât fermierul nu-şi putea găta treburile agricole. “Noi ne adaptăm la condiţiile reale din teren. Am arat vreo şase hectare şi de o lună de zile nu pot face nimic cu ele. Un pic ne-au cam zăpăcit ploile. Am aşteptat să se îndrepte vremea să recoltez porumbul, ca apoi să semăn culturile de toamnă. Nu am putut intra în teren; şi aşa este în toată zona noastră”, declară maramureşeanul.
Fermierul lucrează vreo 50 ha de teren pe care seamănă grâu, orz, triticale, floarea-soarelui şi porumb, îndeosebi pentru hrana animalelor sale. Acesta deţine o îngrăşătorie de 45 de capete de taurine, metis Angus.
foto: canva.com
UN SEZON ÎNCHEIAT CU BINE
„Am cumpărat un cultivator de mirişte (Gruber) şi nu l-am folosit de trei ani de zile, că nu am avut nevoie. La prelucrarea solului utilizez arătura cu plugul, urmată de frezare, unde se poate lucra, sau discuit. Apoi intervin cu un combinator pentru afânarea solului şi intru cu semănătoarea. Celelalte lucrări de întreţinere vin de la sine: erbicidare, fertilizare, tratamente fitosanitare şi, de asemenea, prăşitul pentru floare şi porumb în primăvară”, precizează producătorul agricol din Someş-Uileac.
Daniel Dumitru Cristea este mulţumit de ce a realizat până acum. Anul a fost bun, cu toate că la grâu, în perioada de înflorit, a avut probleme cu grindina. În final, a obţinut circa 3.500 kg la hectar şi mai bine de 3.000 kg/ha la floarea-soarelui, culeasă din câmp destul de târziu. Recolte bune a realizat şi la celelalte culturi de păioase. Cu porumbul a fost o mică problemă, nu s-a putut recolta în boabe din cauza vremii. Aşa că fermierul a apelat la culegătorul de ştiuleţi, amenajând în fermă un spaţiu pentru depozitarea şi uscarea naturală.
Sunt în întârziere cu lucrările, dar au fost ani când am semănat grâul şi la 15 noiembrie şi nu am avut probleme. M-a afectat cel mai mult porumbul, pentru că nu l-am adunat la timp şi nu am putut face rotaţia culturilor aşa cum se cade – DANIEL DUMITRU CRISTEA, fermier din Maramureş
APEL LA SOLIDARITATE: FERMIERII SUNT FRAŢI ÎN NECAZ
Daniel Dumitru Cristea a vândut fân de lucernă cu 130 lei balotul de 400 kg. Are cerere din sudul ţării. „Mi se oferă şi 220 lei pe balot, dacă fac eu transportul. Aici e problema; costă mai mult decât furajul. Dar am făcut şi pomană. Dumnezeu ne-a dat mai mult decât am cerut şi, văzând situaţia disperată a unor fermieri, am donat fân de lucernă unor crescători de animale care aveau neapărată nevoie. Un autocamion cu 30 de baloţi am trimis în Olt şi un al doilea într-un judeţ din sud-estul ţării. E greu cu transportul, care costă 4.000 de lei”, susţine maramureşeanul.
Click AICI şi citeşte mai multe despre gestul şi apelul la solidaritate între fermieri, lansat de Daniel Cristea!
