Agrana România, Sucursala Roman, a cultivat în anul 2011 aproape 7000 hectare de sfeclă, în 141 de ferme. Seceta a influenţat randamentul producţiei de rădăcini, dar a crescut digestia la aproape 18%. Preţul, de la 26,29 euro/tonă în 2010, a ajuns la 35 euro/tonă, anul trecut.
Fabrica a plătit în medie 39,52 euro/tonă, ca urmare a conţinutului ridicat în zahăr, dar şi din cumularea altor bonusuri prevăzute în contract. Tot zahărul s-a plătit cu preţul de cotă, deşi în contract se prevăzuse o valoare mai mică pentru zahărul obţinut în afara cotei.
Acesta este un succes comun atât al companiei Agrana, cât mai ales al Asociaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr Roman (ACSZR), asociaţie profesională care în anii anteriori a făcut nenumărate demersuri pentru rentabilizarea producţiei în ferme.
Agrana a contractat peste 10 mii ha
La sfârşitul lunii martie a anului trecut, încă nu se terminaseră negocierile cu Fabrica, din cauza lipsei de receptivitate a conducerii Companiei cu privire la doleanţele fermierilor. Or la data desfăşurării prezentei întâlniri, erau contractate peste 10.000 hectare de sfeclă, mai mult cu 3000 hectare faţă de anul trecut.
Gabriela Petrea, noul preşedinte al Consiliului de Administraţie Agrana, a subliniat faptul că decizia companiei este de a dezvolta producţia de zahăr din sfeclă şi de a întări relaţiile cu fermierii.
Preşedintele ACSZR, Vasile Balcan, a apreciat pozitiv schimbarea mentalităţii Agrana odată cu instalarea noii echipe manageriale.
În a doua parte a întâlnirii, fermierii au fost informaţi asupra ofertelor de inputuri pentru cultura sfeclei de zahăr. Reprezentanţi ai firmelor KWS, Maribo, Strube, SES Vanderhave, Bayer, Syngenta, au expus noile oferte de seminţe şi de pesticide, prezentând caracteristicile fiecărui produs.
România nu şi-a realizat cota, în 2011
Contextul naţional în care s-a situat producţia de zahăr de la Roman în anul 2011 a fost definit de directorul executiv al Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, Mihai Dimitriu. Datele expuse sunt sintetizate în tabel.
Este important să subliniem faptul că, din păcate, nici măcar o cincime din consumul de zahăr al României (acea cotă primită de la UE) nu s-a realizat anul trecut. Din anul 2009, România are o cotă de 104.688,8 tone zahăr – cu 5000 tone mai puţin decât cea negociată la aderare. Reducerea cotei s-a făcut în 2008 la cererea UE, iar Fabrica de Zahăr Oradea a renunţat voluntar la o parte din cotă. Se ştie că în 2006 UE a redus cotele cu circa 1/3 pentru a limita supraproducţia.
Dar în 2010, preţul ridicat al zahărului pe piaţa mondială a limitat importurile de zahăr ale UE, ceea ce a dus la un deficit de zahăr substanţial în 2011. Actualul sistem stabileşte cote naţionale de producţie şi preţuri minime garantate pentru zahărul brut şi cel alb, dar şi exportul unei cantităţi limitate de zahăr produs în afara cotelor.
Din 2016, sistemul de cote şi preţul minim garantat al zahărului în UE vor fi eliminate, pentru a încuraja producţia de zahăr din sfeclă şi ca să scadă preţul, dar şi pentru a aduce sectorul zahărului din UE mai aproape de piaţă mondială.
Un început promiţător sau o dulce iluzie?
Pentru 2012, se speră ca România să realizeze cota, având în vedere că până în prezent fabricile procesatoare au contractat în jur de 23.000 ha, cu 6500 ha mai mult ca anul trecut.
Subvenţia totală aprobată pentru cultivatorii de sfeclă de zahăr din România pentru anul de producţie 2011 a fost de 598 euro/ha, compusă din: 92 euro – SAPS UE, 32 euro – din bugetul naţional, 237 euro PNDC (plăţi naţionale directe complementare) şi 237 euro plata separată pentru zahăr. Este lăudabil că până la această dată s-au primit integral subvenţiile pentru zahăr, inclusiv sprijinul pe produs – pierdut din anul 2009 şi recâştigat în instanţă de către Federaţie.
Să fie oare începutul unui nou capitol, în sfârşit cristalizat, bine definit, în agricultura României şi o mult aşteptată satisfacţie pentru fermierii români sau doar o dulce iluzie?
PRODUCŢIA DE ZAHĂR DIN SFECLĂ ÎN ROMÂNIA, ÎN 2011
SFECLA DE ZAHĂR CÂŞTIGĂ TEREN ÎN VEST
Dacă până anul trecut, în vestul ţării, sfecla de zahăr s-a cultivat mai mult în judeţele Bihor şi Satu Mare, începând din acest an, această cultură câştigă teren şi în judeţul Timiş. „Am observat o reconsiderare a acestei culturi pe partea de vest a ţării. În anii trecuţi nimeni nu spunea mai nimic despre sfecla de zahăr, acum fermierii iau în calcul şi această cultură.
La ora actuală (26 ianuarie a.c. – n.red) judeţele Timiş şi Arad însumează undeva la 2500-2600 ha contractate cu fabrica de la Oradea”, potrivit lui Daniel Grosz, director tehnic al firmei Bayer Bayer Crop Science pe zona de Vest.
În ceea ce priveşte suprafaţa cultivată în judeţul Timiş, arădeanul Mihai Nagy Iuhasz, fermier din Nădlac, unde cultivă sfeclă pe o suprafaţă de câteva zeci de hectare, spune că în primăvara aceasta suprafaţa cultivată cu sfeclă va fi de aproximativ 800 de hectare.
