Cea de-a treia ediţie a seriei conferinţelor regionale „Fermierii noştri”, organizată de BORO Communication în colaborare cu parteneri din mediul de agribusiness, s-a dorit a fi o proiecţie pentru viitorul apropiat al agriculturii româneşti.

Tema propusă anul acesta – „Agricultura, de acum înainte” – a adus în discuţie necesitatea adaptării sectorului agricol la actualul context, marcat de schimbări rapide şi provocări complexe. La întâlnirea de la Timişoara, speakeri reprezentativi, printre care fermieri consacraţi din vestul ţării, au împărtăşit din experienţele şi strategiile lor pentru a face faţă noilor realităţi economice, climatice şi tehnologice. De asemenea, au fost analizate perspectivele pentru viitor, evidenţiindu-se importanţa cooperării şi a adoptării unor soluţii inovatoare.

Inteligenţa artificială, un sprijin, nu un substitut

Primul care a luat cuvântul a fost Florin Imbrea, decanul Facultăţii de Agricultură din Timişoara. Cu această ocazie, el a anunţat alocarea prin PNRR a 4,5 milioane de euro pentru dotarea laboratoarelor universităţii bănăţene, din care 860.000 de euro investiţi în sisteme de inteligenţă artificială şi pentru pregătirea studenţilor în acest domeniu. „Inteligenţa artificială trebuie utilizată ca un instrument de documentare şi sprijin, nu pentru a înlocui gândirea umană”, a subliniat însă profesorul universitar despre teama exprimată deseori în discuţiile pe tema IA.

Echilibru între inovaţie și sustenabilitate

De asemenea, el a făcut şi o paralelă între fermierii americani şi cei europeni, evidenţiind lipsa de constrângeri pentru agricultorii de peste Ocean, în contrast cu numeroasele reglementări impuse de Comisia Europeană. „Suntem cu toţii pe aceeaşi piaţă concurenţială, dar plecăm de pe poziţii inegale”, a punctat decanul. Concluzia sa a fost că agricultura, de acum înainte, va necesita un echilibru între inovaţie, sustenabilitate şi capacitatea de a răspunde provocărilor tot mai complexe.

Legea Arendei, o luptă cu morile de vânt?

Printre speakeri s-a numărat şi Dimitrie Muscă, directorul Combinatului Agroindustrial din Curtici, unul dintre cei mai experimentaţi şi performanţi fermieri din vestul ţării, care nu s-a ferit să critice factorii de decizie politici, responsabili, în opinia sa, de situaţia dramatică în care se află în prezent economia românească şi, implicit, sectorul agricol. Pentru a exemplifica, acesta a adus în discuţie inclusiv intens-mediatizata Lege a Arendei, un demers legislativ rămas încă la stadiul de proiect.

„E o ruşine ce se întâmplă cu Legea Arendei. Iar noi simţim că ne luptăm cu morile de vânt. Fără această lege e greu să-ţi faci un plan de investiţii pe termen lung. Dar cei care au respins-o nu înţeleg acest lucru. Eu am nevoie să-mi fac un plan pe zece ani şi să mă asigur că fac ceva profit pe pământul pe care-l închiriez, după ce am investit în el”, argumentează arădeanul.

Irigaţiile, o problemă nerezolvată

Un alt subiect abordat de Dimitrie Muscă a fost cel al irigaţiilor, punctând lipsa unor reglementări clare care să permită fermierilor să utilizeze eficient resursele de apă. „Avem sau nu voie să extragem apă din puţuri pentru irigaţii? Nici până astăzi nimeni nu ne-a lămurit în această privinţă. În condiţiile în care jumătate din apele de pe teritoriul României se scurg în Dunăre, noi, fermierii, pierdem o resursă extrem de utilă. Şi, în mod paradoxal, cine este astăzi ministru la Agricultură a ocupat aproape zece ani funcţia de director la ANIF”, a ţinut să menţioneze Muscă.

O parte din criticile sale au vizat autorităţile de la Bruxelles. „În condiţiile în care suprafaţa arabilă scade de la un an la altul, Comisia Europeană ne impune să nu lucrăm 2% din terenuri. Iar mai nou, se permite instalarea de panouri fotovoltaice pe suprafeţele agricole, ceea ce este, iarăşi, o aberaţie! Sunt lucruri de care ne lovim zi de zi”, a concluzionat directorul CAI Curtici.

Impactul Acordului Mercosur asupra agriculturii româneşti

La rândul său, Radu Moţ, un alt arădean, cu activitate atât în cultura mare, cât şi în sectorul zootehnic – are un efectiv de 35.000 de capete de găini ouătoare – a profitat de prezenţa la conferinţa de la Timişoara pentru a trage, printre altele, un puternic semnal de alarmă asupra lipsei de transparenţă a României în privinţa Acordului Mercosur.

„Nu am auzit o poziţie oficială a României vizavi de acest tratat. Deşi negocierile dintre Comisia Europeană şi statele din America de Sud s-au finalizat în decembrie 2024, urmând a fi acum ratificat de parlamentele naţionale. La ora actuală, noi nu ştim dacă România, prin Ministerul Agriculturii, guvernul său sau chiar preşedintele ţării, este sau nu de acord să ratifice acest tratat. Dacă vom ceda aici, s-ar putea să suferim enorm. Dar înainte de orice, trebuie să ştim pentru ce cedăm”, a declarat fermierul arădean.

Radu Moţ a subliniat că un astfel de acord ar putea avea implicaţii majore pentru agricultura românească, având în vedere competiţia cu produsele agricole importate din statele Mercosur, care beneficiază de condiţii de producţie diferite şi, adesea, mai puţin reglementate.

Costurile cu încălzirea, povara legumicultorilor

Pe de altă parte, Cosmin Iancu, producător de legume şi fructe moi în spaţii protejate din judeţul Hunedoara, a evidenţiat cu această ocazie dificultăţile generate de concurenţa acerbă cu produsele din import. „Suntem obligaţi să facem faţă unei concurenţe tot mai mari. Şi asta din cauza faptului că sistemul legislativ din România încurajează vârfurile de producţie atunci când nu trebuie. Se ajunge astfel la situaţia în care toată lumea produce tomate din iunie şi până în octombrie, iar în final producătorii nu au ce face cu marfa”, a explicat fermierul.

Sprijin pentru încălzire

Totodată, Cosmin Iancu a subliniat că, în extrasezon, producătorii care folosesc spaţii protejate se confruntă cu costuri foarte ridicate pentru încălzire. „Consider că ar fi oportun şi de mare ajutor alocarea unui sprijin pentru încălzire, la fel cum se întâmplă în alte sectoare, unde au fost identificate nevoile fermierilor. Am înţeles că se discută un posibil astfel de ajutor, însă din câte am auzit ar fi vorba de GPL şi alţi combustibili care au o aplicabilitate restrânsă. În condiţiile în care majoritatea sunt pe gaz sau pe combustibil solid. Noi, de exemplu, încălzim serele cu peleţi din tulpini de floarea-soarelui”, a remarcat în final hunedoreanul.