BACĂU
Terenul nu se poate pregăti din cauza secetei
În judeţul Bacău, producătorii agricoli aşteaptă ploaia ca pe o binecuvântare. Nu a mai plouat de la 1 august. Inginerul Mihai Pantelimon era tare necăjit. „Solul este foarte uscat şi nu se poate ara. Oricum, am terminat de recoltat floarea-soarelui. Am avut 220 ha cultivate şi m-am închis cu o medie de 3,5 tone/ha. Recolta am vândut-o unor achizitori, la preţul pieţei. Neavând spaţii de depozitare, nu aveam ce face!”, s-a scuzat într-un fel fermierul.
Mihai Pantelimon a susţinut că porumbul mai are de aşteptat. În solele de la Letea Veche, cultura are umiditate ridicată, pentru că a fost irigată. Între 15 mai şi 15 iunie, până să vină ploile în Moldova, echipamentele de udare şi-au făcut treaba pe 250 ha amenajate la irigat, din cele 300 ha cultivate. “Dar mai e ceva, am pus şi hibrizi de porumb din grupe mai mărişoare, FAO 350-370. Cel mai probabil, în prima decadă a lunii octombrie voi intra cu combinele în lanuri. Producţia evaluată este undeva între 10 şi 12 t/ha. Avem contract de livrare cu traderii la preţul zilei”, a precizat producătorul băcăuan.
Semănatul grâului a întârziat
Acesta şi-ar fi dorit să intre cu formaţia de semănători în jurul datei de 20 septembrie. La cât are de lucru, va termina semănatul până prin 25 octombrie. Şi-a propus să înfiinţeze în jur de 250 ha cu grâu. Va trebui să pregătească terenul cu grapa rotativă, chiar dacă arătura din vară, după grâu, a fost discuită. Bolovanii, uscându-se, s-au… cimentat! Se aşteaptă o ploaie bună şi aşezată, să înmoaie solul. “De regulă, utilizez genetică românească de la Fundulea, cum ar fi grâul Glosa; îl multiplic în fermă şi astfel îmi asigur sămânţa. Mai încerc şi câteva soiuri străine, iar dacă se dovedesc a fi mai bunişoare, le extind în cultură. În această campanie, lucrez cu patru tractoare de mare putere. Am şapte mecanizatori: doi pe combine, doi la semănat, încă doi la pregătit şi unul la arat. Am semănat rapiţă pe 120 ha; la Letea Veche, am irigat-o şi cultura a răsărit uniform. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat la Tătărăşti – Sascut, pe 50 ha, unde a răsărit ici-colo, foarte firav, mai mult pe văiugi”, a precizat Mihai Pantelimon.
O campanie de toamnă… „Naşpa!”
Când l-am întrebat cum decurge campania în ferma sa, Daniel Ciobanu a răspuns sec: „Naşpa!” şi a început a râde. Apoi a continuat: „De la 1 august se pregăteşte foarte greu terenul, pentru că nu a mai plouat. A dat vreo 3-4 l/mp de am putut prelucra suprafeţe mici. Am semănat rapiţa în praf şi-n bolovani, plantele nu au ieşit aşa cum trebuie”.
Recolta de răsărită e adunată de pe ultimele parcele. „Am cultivat floarea pe 80 ha şi am obţinut în medie 2.200 kg/ha. Am stocat producţia, aşteptând să mai crească preţul. Oferta este de 1,15 lei/kg. E destul de puţin; înmulţiţi 1,15 cu 2.200 şi vedeţi! Apoi, se mai scad corpurile străine… În plus, au crescut cheltuielile pe hectar, taxele, impozitele, motorina, arenda, inputurile, toate s-au dus în sus. Eu vreau să vând floarea-soarelui cu 1,30 lei/kg, de la cât s-a plecat la începutul campaniei”, a susţinut inginerul Daniel Ciobanu.
Planul lui era să semene întâi grâul, dar a fost dat peste cap. A pus ceva grâu după floare, dar s-a oprit, deoarece nu se realiza o lucrare de calitate.
Fermierul mai are un hop de trecut – porumbul. La cele 110 ha, recoltarea va dura toată luna octombrie. Cultivatorul mizează pe o producţie de circa 9.000 kg/ha.
În Bacău, s-a intrat ceva mai timid la porumb, mai cu seamă pe unde a fost secetă mai mare. Sunt zone (Podul Turcului sau sudul judeţului) unde nu a plouat chiar aşa de mult în vară. Plantele s-au dezvoltat neuniform din cauza secetei din primăvară, au răsărit mai târziu şi acum au ajuns în fenofazele de lapte sau lapte-ceară. Boabele nu sunt coapte, ştiuleţii anemici, plantele firave. Cultivatorul susţine că la evaluare „mai mult încurcă! Le iei ca număr, dar nu se face producţie”.
„Traderii apasă cu piciorul pe gâtul nostru!”
Privind retrospectiv, anul acesta s-a făcut ceva producţie, dar preţurile au luat-o în jos prea tare, a susţinut Daniel Ciobanu. „Floarea a plecat de la 1,3 lei/kg şi a ajuns la 1,15 lei/kg! Porumbul pe 10 august era 0,68 lei/kg la contract, în 20 august căzuse la 0,60 şi acum e 0,55. Rapiţa am vândut-o, că am prins un preţ bun. După ce am recoltat-o, am mai ţinut-o vreo două săptămâni în depozit. Preţul a revenit aproape de nivelul de la recoltare; a plecat cu 1,58 lei/kg şi am dat-o cu 1,57 unui fermier care trebuia să onoreze un contract semnat”, relatează fermierul.
Daniel Ciobanu stochează şi… şochează când afirmă: ”Am grâu şi floare, în jur de 900 tone, o să mai vină şi porumbul, cam tot pe-atâta. Chiar dacă mai pierd, din ambiţie (sic!), tot mai ţin producţia pe stoc! Eu înţeleg economia de piaţă, cu cerere şi ofertă, dar când ştii că este nevoie de cereale pe piaţă, de ce traderii ne joacă cum vor? De ce sparg preţurile în mod arbitrar? Apasă cu piciorul pe gâtul nostru să vadă cât putem suporta, după care ne mai slobozesc uşor!”
BOTOŞANI
Fermierii au renunţat la rapiţă
În ferma lui Dumitru Avădănii, “Campania agricolă merge cum merge, dar afacerile nu”, oftează) fermierul, continuând: “Ne-a tras în piept dl ministru Daea cu sprijinul cuplat la cânepă. Am cultivat 150 ha pe două ferme şi am scos undeva la 800 kg/ha, în medie. Domnule, a suplimentat sprijinul cuplat la soia şi la lucernă, dar la cânepă ba!” Aşa că producătorii se vor mulţumi cu 174 euro/ha, faţă de 2080 cât fusese anunţat iniţial. Explicaţia oficială suna aşa: a crescut suprafaţa cultivată, iar suma alocată s-a împărţit la un număr mai mare de hectare.
„În rest, nu putem ara, nu putem semăna; de două luni şi ceva nu a plouat deloc. Nu ştiu dacă avem în tot judeţul 3-400 ha semănate cu rapiţă. Iar acolo unde s-a pus, nu-i răsărită. Şi chiar dacă ar ploua, la ora asta (sfârşitul lunii septembrie), temperaturile vor scădea; cultura va intra în iarnă foarte slabă şi nu va rezista gerului. Din această cauză, destui fermieri au renunţat să mai cultive rapiţă”, ne-a declarat cultivatorul.
Semănatul păioaselor va fi în întârziere
Potrivit acestuia, cât au fost ploile în vară, soia promitea producţii mari. Şi dacă de două luni şi ceva nu au căzut precipitaţii, umplerea bobului a fost deficitară. Dumitru Avădănii are cultivate 250 ha şi preconiza să obţină 4 tone/ha. Când a recoltat prima parcelă, a cântărit cu o tonă mai puţin. Recoltarea culturii de soia va dura până spre jumătatea acestei luni.
„La floare (450 ha), până acum am făcut în jur de 3 t/ha. Am în lanuri trei combine şi în trei-patru zile sper să închei lucrarea. Stochez recolta pentru că preţul de 1,15 lei kilogramul e mic. Şi cu porumbul la fel, am 200 ha; să vedem cum va evolua preţul, probabil că vom depozita întreaga producţie. Umplerea bobului este deficitară pentru că nu plouă. Deşi cultura a pornit bine în vegetaţie, are ştiuletele mare, dar cu bobul supt. Nu am pregătit încă nimic până acum la începtul lunii octombrie, pentru că nu se poate lucra terenul. În fiecare an ne-am confruntat cu probleme asemănătoare”, a precizat Dumitru Avădănii.
„La păioase, o altă problemă. La jumatea secerişului, ne-a prins frontul de ploi, adus de… Putin!? Explicaţia este că a fost Campionatul de fotbal, în Rusia nu a plouat, dar norii s-au scuturat la noi continuu timp de o lună şi ceva pe întreaga durată a jocurilor. Din pricina precipitaţiile, foarte mulţi fermieri au pierdut la recoltă, iar boabele de grâu au încolţit în spic depreciind indicii de calitate”, a explicat fermierul botoşănean. Cu toate acestea, Dumitru Avădănii a obţinut o medie de aproape 5 tone la grâu. „Nu l-am dat, îl am în stoc, livrez acum sămânţă, că am cantitate mare. Grâul pentru consum se pare că este la 0,70 lei kilogramul, dar eu încă nu m-am hotărât să vând. Preţul la sămânţă este de 1,2 lei/kg şi am 600 de tone depozitate”, a susţinut fermierul.
La Ripiceni, „se-nghesuie” lucrările de sezon
În ferma lui Ioan Puiu (340 ha), campania de toamnă se desfăşoară în ritm scăzut. El are terenurile în Ripiceni, „cel mai înghesuit sat din România” (în urmă cu patru decenii, de la inaugurarea barajului Stânca-Costeşti, – cea mai mare acumulare de apă după Porţile de Fier -, şapte sate din Lunca Prutului au fost îngrămădite într-unul singur: Ripiceni). Principala lucrare la începutul lunii octombrie era recoltarea florii-soarelui pe ultimele suprafeţe din cele 72 ha cultivate. Va realiza în medie 2.700 kg/ha. Porumbul (110 ha) are umiditate mare, deci nu poate fi recolat decât după aproape o lună de zile. Potrivit estimărilor fermierului, producţia medie va fi de aproximativ 9.000 kg/ha.
Ioan Puiu cultivă cu succes un soi de rapiţă
La Ripiceni, terenul se pregăteşte foarte prost. Nu sunt condiţii optime de lucru. „Am făcut doar dezmiriştitul şi fertilizatul. Nu am mai putut lucra nimic, am întrerupt, că ieşeau lucrările de foarte proastă calitate. Aşteptăm o ploaie bună să mai îmblânzească solul. Nu am însămânţat nimic de toamnă: nici rapiţă, nici grâu, deşi totu-i pregătit. Cu orice risc, până în primele zile de octombrie, o să pun rapiţa, pentru că noi folosim un soi francez, timpuriu (Ecarlate) şi costurile sunt mai reduse decât la hibrizi. Am avut ani când am făcut şi 4.200 kg/ha. Am întârziat cu semănatul, riscul este de 150 lei/ha şi merită să ni-l asumăm”, ne-a declarat Ioan Puiu.
Rapiţa i-a adus cel mai frumos profit. A preferat să cultive un soi (şi nu hibrizi!) pe 17 ha şi s-a închis cu 2.900 kg/ha. La secetă, rapiţa s-a comportat mai bine decât grâul. Preţul de vânzare a fost de 1,44 lei/kg, deci unul bun.
Potrivit fermierului botoşănean, „grâul a fost afectat foarte puternic de condiţiile climatice; am pus 53 ha şi ne-am închis cu vreo 3.200 kg/ha. Este depozitat pentru a da arenda la oameni şi pentru a face sămânţă. Avem soiul Andrada în multiplicare de la SCDA Turda şi vrem să-l însămânţăm pe o suprafaţă mult mai mare. Am cumpărat categoria biologică Bază şi acum – C1”, a precizat Ioan Puiu.
ALBA
Porumbul, gata de recoltare, cere spaţiu de stocare!
Şi în alte zone din ţară, agricultorii se străduiesc să pregătească patul germinativ pentru semănăturile de toamnă. În ferma inginerului Nicolae Nemeş, din Vinţu de Jos, se lucrează „anevoios, de-abia se poate ara. Terenul e foarte tare din pricina secetei. Zilele trecute a plouat 3 l/mp, nici cât să ajungă la sămânţa de rapiţă. Am semănat 125 ha, numai unde şi unde e câte-o plantă iţită, câte-un fir”, spune fermierul.
Floarea-soarelui a terminat-o de recoltat. De pe 100 ha a obţinut în medie 3.100 kg/ha. Jumătate din recoltă a dat-o la contract, cealaltă jumătate e în magazie. „Am semnat contractul la 1,3 lei/kg şi acum se vinde cu 1,15 lei/kg. Va trebui să golesc depozitele, pentru că voi stoca porumbul. Măcar dacă aş obţine 1,2 lei/kg, aş vinde floarea”, speră fermierul.
Porumbul ocupă 100 ha şi, după estimări, va da peste 10 tone/ha. Cum va elibera un pic din spaţiul de depozitare, cultivatorul va intra în lanuri cu două combine. Cultura are umiditatea optimă de recoltare. Nicolae Nemeş consideră că, dacă vremea îl va lăsa să lucreze, într-o săptămână va încheia lucrarea.
Grâul se recoltează vara şi se vinde primăvara!
„Pe stoc am şi grâul. Acum oferta este între 0,75 şi 0,78 lei/kg. Noi vindem la primăvară. Anul trecut la recoltare preţul grâului a fost de maxim 65 de bani/kg şi în primăvară l-am dat şi cu 75 de bani”, a precizat inginerul Nicolae Nemeş.
Imediat ce se poate lucra în câmp, va semăna 250 ha cu grâu. Va mai înfiinţa şi 30 ha cu orz pentru arendă.
O FERMĂ BĂTUTĂ DE GRINDINĂ ŞI ACOPERITĂ DE APE
În ferma lui Daniel Ciobanu, de la SC Prodagras din Dămieneşti, au fost greutăţi deosebite anul acesta. „Pe trei sferturi din fermă a bătut grindina, iar pe un sfert am avut inundaţii. LAPAR a trimis Ministerului Agriculturii o scrisoare pentru a cere despăgubiri. Însă nu cred că se va rezolva nimic. Au fost bani la un moment dat pentru ajutorarea fermierilor calamitaţi, acum au dispărut. Atunci care a mai fost scopul pentru care în vară au trimis comisiile să evalueze pagubele?”, a întrebat Daniel Ciobanu
Un articol publicat în revista Ferma nr. 17/222 (ediţia 1-14 octombrie 2018)