Fermieri în Bărăgan: seceta le-a luat totul! - Revista Ferma
3 minute de citit

Fermieri în Bărăgan: seceta le-a luat totul!

Seceta extremă a distrus culturile agricole acolo unde nu există sistem de irigaţii sau unde acesta există, dar nu funcţionează. Curios să văd cu ochii mei cum arată cu adevărat Câmpia Bărăganului, m-am dus într-o fermă din judeţul Ialomiţa şi într-o altă fermă din judeţul Călăraşi.

 

INVESTIŢII VS. ECONOMII

 

Liviu Stanemir conduce la numai 27 de ani o afacere agricolă preluată acum câţiva ani de la tatăl său. Seceta instalată în toamna anului trecut i-a pus la grea încercare capacitatea managerială, deşi tatăl său îi este un bun sfătuitor. ”Grâul a fost compromis aproape total. Am avut cultivate 400 ha. 200 ha le-am păstrat ca să achit arenda, iar 200 ha le-am întors şi le-am semănat cu porumb. Seceta mi-a distrus şi porumbul, aproape complet”, îmi explică tânărul.

Liviu Stanemir_b

Pe teritoriul UAT Jilavele, unde se află terenurile familiei Stanemir, nu este amenjare de irigaţii. Ar fi trebuit să treacă pe aici un canal desprins din marele canal Siret – Bărăgan, dar proiectul stagnează.

Familia Stanemir a investit în toamnă sume semnificative pentru achiziţionarea unor spaţii de depozitare moderne, pentru a optimiza comercializarea cerealelor, motiv pentru care nu a reuşit să intre în anul 2020 cu un capital de lucru pe măsura noilor provocări climatice.

 

SECETA, AGENT BANCAR!

 

Fermierii români sunt tentaţi să investească bani în utilaje ultra-moderne şi spaţii de depozitare. Din această cauză, fenomenele meteorologice extreme, cum este seceta, îi prind uneori descoperiţi din punct de vedere financiar. În consecinţă, ajutorul financiar guvernamental este binevenit şi, mai mult, aşteptat cu aviditate.

La Vâlcelele, în judeţul Călăraşi, seceta a calamitat complet cultura de porumb. Fermierul Dumitru Ivan priveşte lanul de porumb, depănuşează un ştiulete şi-l cercetează: e simbolul perfect al dezastrului total.

Situaţia aici e revoltătoare, fiindcă UAT Vâlcelele se află în incinta amenajării Gălăţui – Călăraşi, dar niciun strop de apă nu a curs anul acesta şi nici în anii precedenţi pe canale, din Dunăre, sursa de apă a amenajării. ”Dacă ar fi alimentat cu apă canalul, aş fi cumpărat echipamente şi aş fi irigat, dar canalul a rămas uscat, nu am avut sursă de apă aici”, îmi spune, cu amărăciune, fermierul. Mergem pe marginea canalului care nu a fost reabilitat pe acest segment, deşi la capete a fost modernizat.

Dumitru Ivan_b

Dumitru Ivan, care lucrează 150 ha, mi-a mărturisit că anul acesta a fost nevoit să împrumute bani de la bănci. Mai mult, încheind un contract în primăvară cu un trader, fermierul riscă să plătească o penalizare de 5 euro/tonă din cauză că nu mai poate onora înţelegerea.
Dumitru Ivan

PE CÂND DESPĂGUBIRILE?

 

Sudul şi sud-estul ţării sunt zonele cele mai afectate de seceta extremă. Guvernul a adoptat deja o Ordonanţă de Urgenţă la sfârşitul lunii august pentru acordarea unor compensări financiare pentru culturile de păioase şi rapiţă. Seceta a calamitat însă şi porumbul şi floarea-soarelui, culturi înfiinţate, în unele ferme, fix pe terenurile unde cultura de grâu a capotat în primăvară, dar, deocamdată, nu există un act normativ în baza căruia să fie plătite despăgubiri. Poate mai târziu.

Click AICI şi află în timp real deciziile Guvernului privind acordarea despăgubirilor pentru culturile calamitate de secetă!

un articol de
DUMITRU NEDELCU

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →