„Mă duc cu nişte ţevi la câmp să le leg să ca să ud nişte rapiţă, că moare! E secetă cruntă, în zona noastră, câmpul cere apă. Mai udăm şi cu motopompe şi din pâraie, de unde prindem. Ce reuşim câteun strop de apă îl aducem la plante. E greu pentru noi, producătorii agricoli! De-abia mai respirăm, suntem ca un om pe patul de suferinţă ţinut în perfuzie!, ne-a declarat agricultorul.
Culturile de toamnă cu probleme
Avusese iniţial semănate vreo 60 de hectare de rapiţă, jumătate din cultură s-a pierdut. A reînsămânţat şi dacă nu va reuşi să asigure apa vor muri plantele.
„Grâul e încorporat sub brazdă pe 70 de hectare pregătite – vai mama lor! Dar ori că-i semănat, ori că statea în remorcă, era aceeaşi treabă! Mnu putem ara, nu se poate face absolut nimic până când nu vor veni cel puţin 25-30 de litri de apă. Ultima ploaie pe care o ţin minte de 27 de litri a fost la sfârşitul lui mai. De atunci a ţârâit puţin câte puţin, doar să nu ducă praful luat de vânt”, a explicat fermierul.
Animale la îngrăşat cu paiele din aşternut!
Romeu Burciu lucrează o suprafaţă de 170 de hectare din care 30 proprietate. Pe lângă această preocupare este şi crescător de animale. Are 40 de tăuraşi la îngrăşat şi câteva văcuţe. În anii anteriori se apropiase de 100 de capete de animale.
Seceta i-a distrus toate culturile în proporţie de sută la sută.
„Ce aruncam înainte sau ce aşezam drept aşternut, (paie şi coceni de porumb) acuma le pun în iesle! Am cumpărat săptămâna trecută un camion de sfeclă de zahăr tocmai din judeţul Braşov şi m-a costat 23.000 de lei! În timp ce înainte vreme un camion de sfeclă înainte îl luam cu 5 mii de lei. Dar cu mari rugăminţi, că şi cultivatorii au contract cu fabrica, dacă nu produc 40 de tone/ha nu mai primesc subvenţia. La noi nu s-a făcut nimic, trebuia să le asigur animalelor ceva hrană; numai cu resturi de coceni le nu poţi ţine în viaţă!”, susţine crescătorul gălăţean.
Plata arendei la zi – o mare realizare
Cu mare greutate, Romeu Burciu a reuşit să dea arenda la oameni. Poate fi o mare realizare. Sunt firme mari care şi-au luat angajament faţă de proprietarii de terenuri să le plătească 35 la sută din arenda de 700 de lei pe hectar în acest an, iar restul în următorii doi.
„Cu procese verbale de calamitate de sută la sută am plătit câte 450 de lei arenda la cetăţeni din bănuţii mei! Dar i-am anunţat; dacă nu plouă, la vară le dau pământul înapoi şi Dumnezeu cu mila!”, explică fermierul.
Financiar este la pământ. Pierderile calculate până acum se cifrează la 600.000 de lei! Fermierul a beneficiat de avans din subvenţii de 90.000 din care a plătit o parte din îngrăşăminte şi motorina.
Băncile – noii latifundiari ai României?!
Băncile nu ne mai creditează fermierii cu probleme. „E un an tare greu pentru toţi! Suntem la limita de avarie, la maximul istoric, şi până când nu scade cota datoriei să intre ceva din subvenţie, nu putem lua un leu împrumut. Dacă nu va ploua nici la anul, jumătate din noi, fermierii, vom deveni proprietatea băncilor!”, conchide catastrofal Romeu Burciu.
Marian MUŞAT