„Am ales să fac un proiect european pentru dezvoltarea fermei şi să îmi măresc efectivul de animale şi am ales să dotez ferma cu roboţi din cauza lipsei oamenilor care să muncească în fermă. Cred că dacă nu realizam proiectul cu roboţi, probabil închideam afacerea”, susţine Cătălin Rugan, tânărul proprietar al fermei robotizate din Sânnicolau Mare, jud. Timiş. Are doar 30 de ani şi s-a apucat de creşterea vacilor acum 10 ani.
În 2016, când a depus la AFIR proiectul pentru modernizarea fermei, avea 20 de vaci de lapte la muls plus încă 10 juninci. După finalizarea investiţiei, a ajuns la un efectiv de 70 de capete. Acum are 35 de vaci la muls şi 35 de juninci care urmează să fete. În iulie 2019, când a finalizat proiectul, a importat 34 de juninci gestante Red Holstein din Germania, din care aproape jumătate au fătat până finalul lunii octombrie.
Roboţii Lely fac aproape totul în fermă
Noul grajd a fost construit şi echipat printr-un proiect cu fonduri europene prin Submăsura 4.1 din PNDR 2020, în valoare totală de 872,705 euro (aproape 4 milioane de lei), din care suma nerambursablă a fost de aproape 784.500 euro (cca. 3,5 milioane lei).
Pe lângă construcţia noului grajd, prevăzut cu bazin de dejecţii amplasat sub aleile de circulaţie din adăpostul animalelor, din aceşti bani a achiziţionat un sistem de muls automatizat Lely Astronaut, un tanc de răcire a laptelui de 3.000 de litri Lely Nautilus, un sistem de furajare cu robot de împingere automată a furajelor Lely Juno, sistemul de curăţare a grajdului cu robot automat Lely Discovery, o perie pentru vaci Lely Luna, un tractor şi un încărcător frontal Claas, precum şi o vidanjă.
Partea de cofinanţare proprie pentru modernizarea fermei a fost de 90.000 de euro, pentru care fermierul a contractat un credit bancar pe cinci ani, la care se adaugă costurile cu achiziţia animalelor. Tânărul fermier estimează că îşi va amortiza investiţia în următorii trei ani.
Robotul de muls Lely Astronaut: Eficienţă pentru fermier şi confort pentru vaci
Cătălin Rugan spune că cea mai utilă achiziţie i se pare robotul de muls. „Vacile merg singure la muls, se reduce foarte mult munca oamenilor, înainte aveam trei angajaţi doar pentru animale, acum am unul singur, care doar supraveghează”, spune tânărul fermier. De gestiunea fermei se ocupă el şi mai are doar trei angajaţi în fermă, atât pentru animale, cât şi pentru lucrul celor 100 de hectare de teren, proprietate şi în arendă, pe care sunt cultivate porumb, grâu şi lucernă, pentru a produce furaje pentru animale.
„Robotul Lely Astronaut reduce foarte mult forţa de muncă, chiar dacă nu în totalitate, însă proprietarul nu mai este nevoit să fie prezent la ore fixe în fermă sau să aibă anagajaţi de care depinde pentru mulsul de dimineaţă şi de seară”, spune Sergiu Irimescu, reprezentantul Lely în România şi administrator al Afi Banat, firma care s-a ocupat de echiparea fermei la Sânnicolau Mare.
Acesta consideră că, „raportat la piaţa din România, robotul de muls Lely Astronaut este potrivit şi rentabil pentru ferme mici şi mijlocii, de la un afectiv de 60 de animale până la 200-240 de capete. Este rentabil şi pentru ferme mai mari, dar investiţia iniţială trebuie să fie mai mare”.
Robotul de muls Lely Astronaut cu care este dotată ferma lui Cătălin Rugan este generaţia a patra, penultima, dar, ca principiu, toţi roboţii Lely funcţionează la fel, explică Irimescu: „vacile vin la robot, iar robotul decide dacă vaca trebuie mulsă. Ca să ajungă la robot, vacile sunt atrase prin furajare. Se face un raport al furajării între raţia administrată prin robot şi raţia care se distribuie la frontul de furajare şi prin această metodă animalele sunt tentate să vină la robot penru a-şi lua energia necesară şi suplimentul de furaj.”
În momentul în care vacile ajung în robot, acesta decide dacă trebuie mulse sau nu, în funcţie de curba de lactaţie şi de producţia de lapte a vacii, măsurată prin sistemul de management Lely T4C (Time for Cows) conectat la robot, care memorează, la fiecare intervenţie, atât producţia de lapte, cât şi posibile probleme de sănătate sau stări fiziologice ale animalelor. De exemplu, în prima fază a lactaţiei, animalul este muls de cel puţin două ori pe zi, iar apoi frecvenţa mulsului creşte până la de cinci ori pe zi.
Dacă robotul decide că vaca nu trebuie mulsă, uşa de ieşire din robot se deschide, iar vaca este obligată să elibereze spaţiul. „Comparativ cu celelalte sisteme de muls, robotul Lely se foloseşte în sisteme de creştere cu liberă circulaţie a animalelor. Diferenţa este că vacile nu sunt constrânse să facă un tranzit între cuşete şi frontul de furajare ca să ajungă în robot, ci ele decid singure când să vină la robot, iar acesta decide dacă să fie mulse sau nu”, mai spune Irimescu.
„Adaptarea vacilor la robotul de muls a fost nesperat de uşoară, chiar şi pentru vacile mai bătrâne, care erau obişnuite cu mulsul clasic”, afirmă Cătălin Rugan.
Conform producătorului olandez Lely, mulsul cu un robot Lely Astronaut se traduce, în general, prin creşterea cu peste 10% a productivităţii vacilor, mai ales în cazul primiparelor.
Muls „pe măsură” şi curăţenie impecabilă
În prima fază, în care vaca intră în boxa de muls, robotul o identifică, decide dacă trebuie mulsă, apoi începe faza de curăţare a ugerului, prin periere şi dezinfectare a mameloanelor, după care începe ataşarea manşoanelor de muls. Ataşarea şi decuplarea se fac pe fiecare sfert de uger în parte, astfel încât nu se va realiza niciodată supramulsul pe sferturile de uger care nu mai au lapte, iar după ce se termină de muls toate cele patru sferturi de uger, robotul face o curăţare a mameloanelor, pentru a evita infecţia sau viitoare mamite, după care se curăţă şi se dezinfectează cu abur la peste 100 de grade Celsius.
Laptele oferă informaţii preţioase!
Spre deosebire de alţi roboţi de muls, Lely Astronaut are şi o cameră 3D care vede tridimensional poziţia animalului, astfel încât braţul robotului este liber să se mişte după mişcările înainte-înapoi ale animalului sau chiar după dimensiunea lui, ceea ce îi conferă vacii mai multă libertate şi nu este un stres pentru aceasta când vine la muls. Detectarea sferturilor de uger se face printr-o cameră cu laser care face o scanare 3D după care îşi realizează o hartă, iar apoi ataşează manşoanele pe sferturile de uger.
După începerea mulslui, laptele trece prin nişte „minilaboratoare”, unde sunt măsurate procentele de grăsime şi de proteină din lapte, precum şi parametri esenţiali ce ar putea indica posibile probleme de sănătate ale vacii: conductivitatea şi culoarea laptelui, durata mulsului per sfert de uger şi timpul mort din cadrul mulsului, precum şi numărul de celule somatice. La sfârşitul fiecărui muls, informaţiile sunt disponibile direct în sistemul de gestiune.
Toate problemele fermei, pe telefonul mobil
Toate informaţiile colectate în timpul mulsului sunt distribuite către fermier şi prin telefonul mobil, astfel că acesta va şti exact ce se petrece în ferma sa în orice moment, chiar dacă nu este prezent în fermă tot timpul.
De asemenea, pentru orice problemă tehnică, robotul „sună” fermierul pe telefonul mobil, transmiţându-i problemele tehnice care există, astfel încât timpii de pauză a robotului să fie cât mai mici. „Efectiv, un alt robot sună fermierul pe telefon şi îi explică despre ce este vorba, apoi trimite şi un mesaj scris în limba română”, spune Sergiu Irimescu.
Tot de pe telefonul mobil este programat şi robotul pentru curăţarea grajdurilor Lely Discovery. Acesta funcţionează cu baterie şi urmăreşte un traseu prestabilit de fermier cu ajutorul telecomenzii. Intervalele de curăţare pot fi programate de pe telefonul mobil, iar un senzor cu ultrasunete îi permite robotului să urmărească pereţii grajdului la o distanţă prestabilită şi să detecteze obstacolele. După curăţarea grajdului, Discovery revine la staţia de încărcare.
Articol publicat în revista Ferma nr. 21/248 (ediţia 1-14 decembrie 2019)
