Profesorul Robert van Saun a venit pentru al doilea an consecutiv în România, dar în Europa Centrală și de Est vine de 16 ani. Lucrează cu industria producătoare de lapte din Cehia și Slovacia și speră să dezvolte și în România programe de management a fermelor de vaci cu lapte. A venit în România la invitația Fides Agro și a vizitat două ferme de vaci pentru lapte, la Maxagro Gătaia, în Timiș, și la Agroserv Măriuța, condusă de Nicușor Șerban, în Ialomița. Pe lângă discuțiile individuale cu fiecare fermier în parte, Robert van Saun a susținut și un seminar cu tema managementul fermelor de vaci cu lapte, tocmai pentru a face cunoscute fermierilor modalități de a-și crește productivitatea. „Venim și oferim mai mult decât vânzare de produse. Trebuie ridicată zootehnia în România. Nu este ușor și nici nu există know-how. Fermele puternice sunt tot mai interesate de acest know how. Iar fermele mici probabil vor dispărea”, a explicat Marius Uicoabă, reprezentant zonal Fides Agro România.
Creștere intensivă = o producție mai mare de lapte
Un factor important în managementul vițeilor este creșterea imunității acestora, prin administrarea unui colostru de calitate și a unei cantități corespunzătoare, dar și prin vaccinare activă corespunzătoare. Este necesar ca în primele 6 ore de la fătare vițelul să primească între 2 și 4 litri de colostru sau cel puțin 4 litri în primele 12 ore, cu o concentrație de 50 mg/ml IgC. „S-a constatat că vițeii care au primit 4 litri de colostru au un spor mediu zilnic mai mare decât cei care au primit 2 litri, au o vârstă la concepție mai mică, o rată mai mare de supraviețuire până la a doua lactație și o producție de lapte mai mare la finalul celei de-a doua lactații”, spune profesorul Robert van Saun.
Este de preferat un sistem intensiv de creștere a vițeilor, pentru că se atinge dimensiunea necesară reproducției la o vârstă mai fragedă, se reduce vârsta la prima fătare, concomitent cu creșterea greutății corporale și a dimensiunilor la prima fătare, iar ultimele studii arată că obținem producții mai mari și o creștere a longevității turmei în acest sistem. În sistem tradițional, administrarea laptelui sau a înlocuitorului de lapte trebuie să reprezinte 8-10% din greutatea corporală a vițelului, care va stimula un consum superior de starter. Pentru creșterea accelerată se ajunge la o furajare la discreție cu înlocuitor de lapte sau lapte natural, ceea ce duce la rate de creștere mai mare. }elurile acestui program sunt dublarea greutății corporale la naștere în 56 de zile, scăderea mortalității la 5% și o morbiditate sub 10%.
Vârsta primei fătări, factor cheie în managementul junincilor
Pentru o profitabilitate ridicată a fermei, trebuie respectate anumite reguli: reducerea timpului până la prima fătare, reducerea cheltuielilor, fără a reduce potențialul productiv al viitoarei vaci. „În perioadele în care există o criză a laptelui, încercăm să reducem costurile în zona de creștere a junincilor. Costul pentru a obține o junincă este al doilea sau al treilea cel mai mare cost, comparativ cu producția de lapte”, a explicat Robert van Saun. Dacă ne uităm la costurile creșterii unei juninci, cele cu furajarea sunt cele mai mari și ajung la peste 60%.
Factorul cheie pentru un management al junincilor reușit este vârsta la prima fătare. „O creștere bună a junincilor se vede prin anumiți indicatori. Primele călduri trebuie să apară la 12 luni, ar trebui însămânțate înainte de 15 luni, iar vârsta la prima fătare trebuie să fie între 22 și 24 de luni. Greutatea la montă trebuie să fie 340-365 kg, iar greutatea la fătare de 568-590 kg. Aceasta poate însemna 80-85% din greutatea corporală a vacii mature”, spune specialistul american.
Ca obiective în furajarea junincilor, putem stabili obținerea a 55% din greutatea corporală matură la însămânțare. De asemenea, avem obiective în ceea ce privește dimensiunile corporale, nu doar greutatea corporală. Vrem să obținem 80-85% din dimensiunea animalului matur la fătare, precum și o înălțime de 132-137 cm la momentul fătării. Potrivit cercetărilor realizate în SUA, s-a constatat că o greutate între 590 și 625 kg la prima fătare maximizează producția de lapte. Însă, cu fiecare 45 kg sub 600 kg la prima fătare animalul pierde 205 litri de lapte în lactație din potențialul de producție.
Sistem de colectare și interpretare a datelor din fermă
„Înțeleg că în România încă nu există un organism care să interpreteze datele colectate și furnizate de fermă. Sper ca după această prezentare să se pună bazele unui organism care să fie capabil să colecteze datele din fermă și să le interpreteze și să le dea înapoi fermierilor. Dar conceptul de analiză poate fi folosit și fără un asemenea organism”, susține Robert van Saun.
Sistemul de management al fermei este folosit la scară largă în SUA. În Cehia, acest sistem începe să fie folosit din ce în ce mai mult atât de fermele mici, sub 100 de vaci, cât și de fermele mari, cu peste 500 de capete.
Evaluarea fermei se face în funcție de producție – prin indicatorul producție de lapte/vacă/zi, de situația lactației – prin media zilelor de lactație, de sănătatea uterului -prin numărul de celule somatice, de reproducție – prin rata de gestație și de înlocuire – prin rata de înlocuire pe an.
Din punct de vedere al valorii etalon, pentru cazurile cu 2 mulsori pe zi, producția medie pentru Holstein este de 29-32 l/vacă/zi, iar pentru 3 mulsori/zi, ajunge la 36-39 l/vacă/zi. Este recomandată o țintă medie de 160 – 170 de zile de lactație, altfel producția scade cu o rată medie de 77 grame de lapte/zi.
Din punct de vedere al calității laptelui, raportul normal între grăsime și proteină este 1,15-1,20. „Cu raport mai mare, animalele sunt supuse riscului cetozelor și altor probleme metabolice. O soluție este administrarea de proteină metabolizabilă suplimentară. La vacile Holstein, la început de lactații, dacă vedem un procent de grăsime mai mare de 4%, putem considera că acele animale mobilizează grăsimi din rezerva corporală și au risc de cetoză crescut”, spune van Saun.
Pentru un management corect, rata de gestație trebuie să fie mai mare de 24%.
Reguli respectate cu succes
La Agroserv Măriuța (foto), Robert van Saun a găsit lucrurile în ordine. Nicușor Șerban a reunit tot efectivul la muls sub același acoperiș, împreună cu sala de muls. Acum are la muls 734 de capete și obține lapte cu grăsime între 3,8 și 4,1%, proteină între 3,1-3,2% și celule somatice somatice 140.000-170.000 și NTG sub 10.000. „Comparativ cu alte ferme pe care le-am vizitat, faceți multe lucruri în maniera corectă. Provocarea vine în termeni de organizare a efectivului productiv. Aș separa junincile și primiparele în adăpostul efectivului productiv”, a recomandat Robert van Saun.
Producția medie de lapte este de 34 l/vacă/zi și face 3 mulsori pe zi. „Preocuparea mea este că la 3 mulsori pe zi, cu actuala genetică, producția medie ar trebui să fie în jur de 40 l/vacă/zi. Consider că media zilelor de lactație în fermă este lungă și poate fi unul dintre motivele care generează o producție de lapte mai mică decât am vrea să vedem”, este de părere profesorul van Saun. În grupul de top de producție, cu 136 de animale, media este de 48 l/vacă/zi.
Nicușor Șerban vinde acum laptele în Bulgaria, dar în această toamnă va investi într-o fabrică proprie de procesare. „Facem în acest an fabrică de lapte doar pentru producția din această fermă. Este un proiect de 5 milioane de euro, jumătate finanțat din fonduri europene”, spune Nicușor Șerban. Pentru a fi profitabil, prețul minim al laptelui ar trebui să fie de minim 1,25 lei/l.
2 pentru 1: Fermă vegetală și zootehnică
La Maxagro Gătaia, frații Ianco și Ioji Zifceak au o fermă vegetală de 10.000 ha și o fermă de vaci de 1.600 de capete. Provocarea într-o astfel de situație este că ferma vegetală va fi interesată de propriul profit, în detrimentul calității furajelor pentru ferma de vaci, atrage atenția Robert van Saun: „Este foarte important ca managerii celor două ferme să lucreze împreună pentru a asigura furaje de calitate la un cost rezonabil, în condițiile în care furajarea reprezintă 20% din costul de producție al unui litru de lapte.”
O parte din efectiv sunt vaci de carne din rasa Limousine. 90% din vaci sunt Holstein negru, iar restul Bălțată Românească, însă ținta proprietarilor este să aibă doar Holstein. În 2010, când au înființat ferma de vaci, au început cu 120 de capete, din care 60 la muls, un adăpost și o sală de muls. În 2015 au finalizat deja al patrulea grajd și un adăpost mic pentru vițele, și construiesc deja o stație de biogaz care va fi finalizată în acest an și un nou grajd. Mai vor să ridice și o sală de muls. Sunt încurcați însă de prețul mic al laptelui, care a ajuns, după 1 aprilie, la cca. 1,1 lei/litru. În prezent mulg 700 de vaci, iar producția este de 32 l/vacă/zi, cu grăsime de cca. 4% și proteină de 3,15 – 3,2%. În 2016 vor să obțină 35 l/vacă/zi, însă obiectivul final este să ajungă la 1.000 de vaci la muls, cu o producție medie de 40 l/vacă/zi. Mulsul se face de două ori pe zi, cu o sală de muls de 25 x 2 posturi de muls, și durează în total 9 ore. La trei mulsori pe zi, proprietarii fermei estimează că mulsul ar dura cca. 20 de ore.
Alte ținte ar fi să ajungă la o rată de înlocuire de 30%, față de 15-20% în prezent.
Citiți în numărul viitor al revistei Ferma ce trebuie să conțină un furaj de calitate, precum și alte recomandări ale profesorului Robert van Saun pentru eficientizarea producției unei ferme de vaci de lapte.
TOP TREI ERORI ÎN FERMA DE VACI DE LAPTE
L-am întrebat pe profesorul van Saun care sunt cele mai frecvente și mai costisitoare trei greșeli pe care le fac fermierii care cresc vaci de lapte: „Pe primul loc este calitatea slabă a furajelor. A doua eroare este legată de confortul vacilor, iar pe locul trei ar fi supraaglomerarea adăposturilor și managementul vacilor în tranziție. Acestea sunt cele mai comune greșeli pe care le văd în fermele din Europa, dar și în unele cazuri din SUA.”
Ce le recomandă fermierilor care vor să obțină profit din fermele de vaci pentru lapte? „Concentrați-vă pe producerea de furaje de calitate! O mare parte din provocările pe care le văd aici, în Europa de Est, vin din mentalitatea fostelor sisteme de organizare colective, unde existau unități individuale de producție vegetală și zootehnică, fără comunicare între ele. Posibilitatea de a produce propriile furaje este un mare avantaj, dar dacă ferma vegetală își urmărește doar propriul profit, dacă șefii celor două ferme nu comunică, poate fi un dezavantaj pentru ferma zootehnică. O altă problemă sunt adăposturile. Multe sunt pe stil vechi sovietic, cu ventilație slabă și un design al cușetelor care afectează confortul vacilor”, spune Robert van Saun.
Articol publicat in revista Ferma nr.9(170) 15 – 31 mai 2016