„Problema României este faptul că greutatea medie la abatorizare în carcasă este cu aproape 50 la sută mai mică faţă de media europeană, ceea ce înseamnă că pierdem valoare adăugată la producţia de carcasă finită. Soluţia pentru creşterea nivelului de greutate în carcasă este de a se crea unităţi speciale destinate îngrăşării, care să genereze o producţie mai mare de carne de vită şi de o calitate superioară, valorificând în acelaşi timp resursele naţionale prin susţinerea întregului lanţ de producţie”, susţine reprezentantul Karpaten Meat, Iulian Stancu. În România, preţul mediu al cărnii de vită în carcasă este la un nivel mult sub media europeană. Spre exemplu, dacă în Suedia pentru un kilogram de carne de vită se plăteşte 4,62 euro, la noi abia se obţine 2,58 euro. Doar în Ungaria şi Letonia preţurile sunt mai mici decât la noi, dar nu cu mult.
Vaca de carne, privită ca un animal reformă
Printre speakeri s-a numărat şi Claudiu Frânc, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, care remarca faptul că piaţa cărnii de bovine din România nu este consolidată încă. „Vaca de carne este privită încă la fel ca vacile reforme din fermele de lapte. Practic, nu există încă o piaţă consacrată, unde fermierii care au în exploataţie vaci de carne din rase specializate să poată să-şi abatorizeze şi să-şi valorifice la adevăratul potenţial animalele pe care le au în ferme”, spunea Frânc.
Pe de altă parte, preşedintele FCBR a ţinut să tragă un semnal de alarmă vizavi de posibilitatea apariţiei, după 2020, a unor constrângeri financiare foarte mari pentru fermieri. Cel mai pesimist scenariu, în opinia sa, ar fi trecerea la plata pe exploataţie, aşa cum se întâmplă în multe state europene. „Dacă se va ajunge aici, riscăm să rămânem doar cu plăţile directe pe hectar şi asta ar fi un dezastru pentru zootehnia românească”, afirmă Claudiu Frânc. Pe de altă parte, plafonarea subvenţiilor este o perspectivă deloc fericită pentru noi. În condiţiile în care 60 la sută din fermele româneşti sunt de autoconsum, apare riscul ca fermele mari, care ne asigură de fapt mâncarea, să rămână fără o parte din banii pe care îi obţin în prezent.
Şi ar mai fi un aspect important de care trebuie să ţinem seama. Faptul că 60 la sută din tăuraşii obţinuţi în România pleacă din ţară la vârsta de o lună! „Noi exportăm aceste animale după cea mai scumpă perioadă de furajare. }inând cont şi de faptul că vaca mai stă două luni înainte de fătare în repaus mamar, fără să producă. Deci este foarte important să încurajăm şi să susţinem fermierii ca să nu vândă exemplarele tinere până la greutatea de sacrificare, iar abatorizarea să se facă în România şi carnea de bovină să plece din ţară numai în momentul în care este pusă în caserolă, pregătită pentru consumatorul final”, constată preşedintele FCBR.
Ne-am supradotat fermele vegetale şi am uitat de zootehnie!
Prezent şi el la acest eveniment, Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro, a declarat că „este inadmisibil să se exporte în continuare animale vii, în condiţiile în care există un potenţial foarte mare de consum intern”. Acesta susţine că deficitul balanţei comerciale pe hrană în România este, anul acesta, de 1,3 miliarde de euro. „Suntem al şaselea mare exportator de porumb din lume şi pe locul 9 la exportul de grâu. Avem aşadar toate condiţiile ca sectorul zootehnic să se dezvolte. Dar noi exportăm subvenţie şi nu este în avantajul nostru!”, avertiza liderul Pro Agro. Acesta consideră că este foarte important să se vorbescă de asociere, de promovare, de modul în care se împarte profitul pe filiera de produs. „A venit momentul să ne organizăm şi să identificăm pieţe de desfacere. România, cu cele 4,7 milioane de hectare de păşuni, ar trebui să fie un jucător foarte important în sectorul zootehnic. Ne-am supradotat fermele vegetale şi am uitat de zootehnie!”, declara Dumitru. Potrivit acestuia, avem o oportunitate unică în 2019, când România va deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Europei: „Practic, la noi acasă se va decide viitorul Politicii Agricole Comune”.
Probleme cu transportul pe distanţe mari
Mary Pană, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România, este de părere că va fi tot mai greu să vindem animale vii, din cauza ONG-urilor care cer interzicerea transporturilor de lungă durată. „Avem restricţii de circulaţie în zone indemne naţionale, ceea ce ne nemulţumeşte. Analizele pentru export sunt costisitoare. Vorbim de comerţul cu animale vii”, avertiza preşedintele ACEBOP.
Cei mai mari 30 de crescători de vaci pentru carne din România realizează 90% din valoarea întregului sector. Numai în ultimul an au apărut 30 de noi companii specializate în creşterea bovinelor de carne, iar numărul acestora va continua să crească datorită sprijinului de 1.200 euro pe cap de animal, susţinea Mary Pană. Faţă de 2016, efectivul de animale a crescut cu 28%.
La sfârşitul lunii octombrie, România beneficia de cel mai bun preţ din toată Uniunea Europeană pentru viţeii comercializaţi aproape imediat după fătare (între 8 zile şi patru săptămâni), respectiv 338,38 euro pe cap de animal, mult peste media europeană de 211,89 euro. „Noi nu pledăm pentru vânzarea viţeilor, ci pentru dezvoltarea carcasei, astfel încât să ajungem cu adevărat competitivi la nivel de animale adulte livrate spre abatorizare”, a ţinut să precizeze Mary Pană.
IMPACTUL BREXIT
Preconizata ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană ar putea fi de bun augur pentru crescătorii de bovine din România. Piaţa britanică absoarbe în momentul de faţă aproape 50 la sută din carnea de vită produsă de Irlanda, iar în scenariul pesimist în care Regatul Unit va ajunge să perceapă taxe de import pentru marfa achiziţionată din UE după Brexit, foarte probabil vor fi dezvoltate noi parteneriate comerciale cu pieţe din afara Uniunii. Acest fapt va crea însă un dezavantaj pentru consumatorul britanic, care nu va avea trasabilitate şi calitate asigurate. În acest caz, România ar putea fi o soluţie, devenind un furnizor pentru Marea Britanie la preţuri competitive chiar şi în condiţiile comerciale impuse după Brexit.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 22/205 (ediţia 15-31 decembrie 2017)
