”Încă din anul 2005, cu banii adunați în Italia, cu ajutorul tatălui și al unchiului meu, am început să plantez livada pe care o am astăzi. Practic, am desființat plantația bătrână și am înființat-o pe cea nouă. Tot în acel an, am cumpărat și un tractor”, mărturisea suceveanul Vasile Constantin, (Liviu, cum i se spune de mic).

A mizat pe calitate de la bun început

Pe cele aproximativ 3 hectare de teren, pomicultorul sucevean a plantat mere (2,5 ha), pruni și peri (0,5 ha). A ales cu atenție soiurile de măr, fiindcă trebuia să obțină producții mari, gustoase și arătoase, dar trebuia să fie fructe care să se poată și păstra. ”Așadar, am plantat Golden, Auriu de Bistrița, Domnesc, Generos, Idared, Jonathan, Florina. Cât despre soiurile locale, Rădășeni și Fălticeni, este clar că sunt foarte aclimatizate și ne reprezintă”, explica pomicultorul.

Rădășeni și Fălticeni, soiuri rezistente

Soiul Rădășeni a fost obținut la SCPP Fălticeni din polenizarea liberă a soiului Jonathan. Produce mult, deși are o anumită tendință de periodicitate și rezistă mai bine la ger, la rapăn și la făinare, comparativ cu soiul Jonathan. Epoca sa de maturare este septembrie – noiembrie, fiind un măr cu un conținut bogat în vitamina C, este recomandat persoanelor cu diabet.
Soiul Fălticeni este, de asemenea, rezistent în câmp, necesitând mai puține tratamente, fructul având calități gustative deosebite și fiind recomandat persoanelor care suferă de diabet, explica pomicultorul.

A împăcat legumicultura cu pomicultura…

Anul trecut recolta a fost diminuată cu 20-30% de seceta din iulie-septembrie, fructele dezvoltându-se într-un ritm mult mai redus. Dar problema cea mai mare rămâne desfacerea producției. Din acest motiv, asociat faptului că în timpul verii, până la recoltarea fructelor, nu prea avea surse de câștig, Vasile (Liviu) Constantin a decis să se ocupe și de producerea de legume. ”În anul 2013, văzând că nu dispun de resursele financiare pentru a înființa și un centru de procesare a fructelor – idee la care nu am renunțat -, m-am gândit să produc legume. Aveam pământ, doream să muncesc și costa mai puțin. Astfel, pe aproximativ 2000 mp am înființat solarii, luate la prețuri convenabile, în Italia.

…și a echilibrat veniturile fermei

Produce, în principal, roșii, ardei kapia, castraveți. În câmp a avut jumătate de hectar cu ceapă, conopidă, varză, rădăcinoase. Studiind aspectele legate de producția legumicolă, a văzut că multe boli și mulți dăunători reprezintă factori limitativi identici cu cei din pomicultură. Astfel, a prins curaj de a continua și activitatea din legumicultură.

”După toți acești ani de producție pomi-legumicolă, am constatat că aceste două activități se completează bine și echilibrează veniturile anuale. Însă, rămâne de rezolvat aceeași mare problemă a lipsei posibilității de a valorifica recoltele în mod convenabil”, preciza Vasile (Liviu) Constantin.
În acest moment, fructele și legumele obținute în ferma din Lămășeni-Rădășeni, administrată de Vasile (Liviu) Constantin, cu ajutorul soției și al fiicei lor, sunt valorificate printr-un chioșc propriu în Piața Centrală Fălticeni, în piețele de en-gros din Suceava și Piatra Neamț, precum și în Piața de weekend din Iași.

Cooperativa, un proiect eșuat

Pe fondul neajunsurilor legate de veriga finală în economia fermei, respectiv etapa de valorificare, fermierul sucevean, alături de alți 4 producători, a inițiat alcătuirea unei cooperative, cu scopul de a accesa împreună fonduri pentru realizarea unei unități de procesare a fructelor și a legumelor. Din păcate, toate încercările de până acum au eșuat. Dar nu renunță la idee.

Reguli schimbate în timpul jocului

În urmă cu 4 ani, fiica sa a încercat să obțină o finanțare prin măsura destinată tinerilor fermieri. Nu a reușit. În urmă cu 3 ani, împreună cu un coleg din Fălticeni și cu câte doi producători din localitățile Bogdănești și Rădășeni, a pus bazele Cooperativei Agricole ”Legu-Fruct” Fălticeni. Cum s-a finalizat? ”Am realizat și un proiect pentru o finanțare prin start-up a înființării unei unități de procesare. Doream să prelucrăm în comun fructele și legumele, ca să obținem sucuri, dulcețuri și gemuri, conserve din legume, etc. Inițial am obținut punctaj bun și proiectul era eligibil. Însă, în aceeași săptămână, s-a schimbat o condiție de eligibilitate și finanțare, respectiv de la condiția de a avea 2 angajați, au schimbat în timpul jocului (al evaluării, după depunerea proiectelor) la condiția de a avea 5 angajați. Astfel, este lesne de înțeles, nu am mai îndeplinit condițiile.

Caută finanțare pentru mica fabrică de procesare

”Oricum, nu mă las. Voi căuta în anul 2021 alte surse de finanțare, poate prin fonduri europene sau start-up. Dacă va rămâne inaccesibilă pentru noi fiecare dintre aceste căi, atunci probabil că vom face credite și tot vom realiza făbricuța.
Legat de credite, îmi amintesc că în Italia, pentru a cumpăra tractorul, banca mi-a aprobat creditul cu dobândă mică, în 3 zile. La 10 mii de euro credit, în 3 ani de zile, am dat înapoi 11.136 euro. Sunt curios ce va fi în România avansată cu 16 ani, față de momentul solicitării creditului din Italia.

Sper să nu trebuiască să socotesc că, dacă aș fi împrumutat cei 10 mii de euro în România, ar fi vorba despre 20-30 mii de euro de înapoiat în 3 ani de zile. Oricum, acum discutăm despre o investiție de vreo 50-60 de mii de euro, în utilaje – linia de sucuri vreo 30-35 de mii de euro și linia de roșii vreo 20-25 de mii de euro”, menționa producătorul sucevean.

Sunt născut între livezi, am crescut cu merele, am învățat de mic toate lucrările pomicole și nu m-am putut desprinde de acest domeniu. Chiar dacă din Lămășeni am plecat de la vârsta de 16 ani, aici mă simt în mediul meu natural și, cu toate dificultățile materiale, aici mă pot numi un om împlinit – VASILE (LIVIU) CONSTANTIN, pomicultor din Rădășeni

PLAN DE INVESTIŢII
Pentru 2021, principalele direcții de investiții sunt extinderea suprafeței cu livadă și spații de depozitare/procesare fructe și legume. După ce, în prima lună a anului 2021, a fost achiziționată o suprafață de 0,5 ha, sunt negocieri pentru achiziționarea a încă unui hectar de teren, pe ambele suprafețe urmând a fi înființate noi plantații de prun, în principal.

un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi