Una dintre primele afirmaţii ale preşedintelui celei mai vechi asociaţii de fermieri (a fost înfiinţată în 1991), Toader Împăratu Neaţă, s-au referit la absenţa reprezentanţilor ANSVSA de la eveniment, mai ales că aveau foarte multe chestiuni de lămurit cu aceştia. „ANSVSA este stat în stat şi ar trebui să revină la MADR!”, a declarat Neaţă. Dar Petre Daea s-a arătat interesat să preia aceste nelămuriri şi observaţii adresate ANSVSA.
Pe parcursul lucrărilor adunării au fost multe voci care au arătat cu degetul spre ANSVSA. Ba că încurcă rasele de bovine când vine vorba de întocmirea paşapoartelor (iar fermierii trebuie să le schimbe contra cost pentru a se încadra la Sprijinul Cuplat Zootehnic (SCZ), ba că nu au noţiuni elementare de genetică şi amelioarare. S-a mers până acolo încât i s-a cerut ministrului ca sarcina eliberării paşapoartelor să vină la organizaţiile care fac şi Controlul Oficial al Producţiilor (COP). „Şi în plus, au salarii de 1500-2000 de euro. Pe când cei de la protecţia plantelor câştigă penibil de puţin”, au subliniat văcarii din AGCTR.
„Noi suntem tăcuţi şi ne facem treaba…”
… spunea preşedintele AGCTR! Şi în mare parte a trebuit să fiu de acord cu afirmaţia acestuia, deoarece asociaţia lor este deocamdată dintre puţinele care au livrat tauri testaţi pe piaţă. În 2015 au dus trei tauri la Semtest Craiova, iar în 2016 alţi cinci. Din păcate, nu au destui bani ca să susţină „mulgerea” acestora timp de 7-8 ani la o unitate Semtest, aşa că pe primii trei tăuraşi i-au trimis în teritoriu pentru montă naturală.
S-au ridicat şi probleme vizavi de salarizarea monitorilor angajaţi de asociaţie, în condiţiile în care din momentul începerii acestei activităţi fondurile nu s-au mai suplimentat, deşi salariul minim s-a dublat. Ca şi costurile testelor pentru lapte. Mai mult chiar, după ce că aceşti bani de la stat, care trebuie să susţină activitatea de COP şi de administrare a Cărţii de Rasă, sunt puţini, întârzie chiar şi patru luni, ceea ce aduce blocaje grave în derularea activităţii asociaţiei.
Importul de material seminal să se facă prin asociaţiile care deţin RG
Importăm rase, dar nu putem importa şi mediul lor prielnic. „De peste 20 de ani nu mai avem tauri şi aducem material seminal din toate părţile lumii, fără a avea un minim control de securitate. Se plimbă tot felul de doctoraşi cu maşinile pline de paiete şi vând materialul seminal ca pe seminţele de floarea-soarelui prăjite. Adică, la colţ de stradă!”, a ridicat un pic tonul discuţiei şeful AGCTR-ului.
„Dacă aducem tatăl din afară, de atâta amar de vreme, cum să mai avem rase locale?! Cât la sută mai este rasă autohtonă?! Iar din metişi nu pot ieşi decât metişi!”, a conchis specialistul AGCTR. Apoi a ţinut să precizeze că în asociaţia condusă de domnia sa peste 90 la sută sunt fermieri cu studii superioare şi peste 70% au facultăţi de profil. Acesta ar fi principalul atu cu care a reuşit să-i convingă de necesitatea testărilor de tăuraşi.
Testarea genomică a tăuraşilor şi a berbecuţilor
Directorul general al INCDBNA Baloteşti, Horia Grosu, a precizat că institutul are posibilitatea de a ajuta asociaţiile fermierilor deţinătoare de RG în testarea genomică a tăuraşilor şi a berbecuţilor. Dar pentru a extinde acest program în teritoriu, au nevoie de infrastructură (în principal calculatoare care să facă faţă unor sisteme de ecuaţii foarte mari). Cât priveşte acuzele aduse ANSVSA-ului, Horia Grosu a spus că şi ei au păţit-o cu paşapoartele. La un produs dintre o vacă de rasă Brună cu sămânţă de taur din rasa Bălţată Elveţiană au scris pe paşaport Brună Bălţată Elveţiană, ceea ce este contrar regulii de a se trece rasa tatălui ca rădăcină. Acesta a mai spus că „fără izolare reproductivă, nu se poate vorbi de rasă”.
“Executat” de APIA
Crescătorii de bovine s-au ridicat pe rând şi au început să-şi expună problemele şi mai ales ofurile. Ba că nu au primit încă subvenţia, ba că ce iau pe ANT, dau pe crotalii şi pe paşapoarte, ba că în zootehnie sunt cei mai năpăstuiţi fermieri. Unii acuză, pe bună dreptate, APIA că are standarde diferite în judeţe. Dacă în Galaţi fermierii au putut lua SCZ la vacile de lapte în baza adeverinţei primite de la asociaţia care face COP (vaci care ori au avortat în ultima lună, ori viţeii s-au născut morţi ori au decedat înainte de a fi luaţi în evidenţă) care certifică faptul că vaca are lapte, în Buzău nu s-a putut. Iar tânărul fermier de 27 ani care a sesizat problema, nu numai că a pierdut subvenţia, dar a luat şi o sancţiune multianuală, ceea ce l-a făcut să vândă apoi aproape trei sferturi din efectivul de vaci pentru a supravieţui cu oile şi vacile rămase. Ceea ce o să-i aducă şi alte sancţiuni. „Mai bine le duceam la APIA şi le lăsam acolo să le dea ei de mâncare”, a mai spus tânărul.
Adunarea Generală a AGCTR nu a fost nici furtunoasă şi nici contondentă dar a punctat multe probleme ale sectorului. E adevărat că s-au bucurat de larga atenţie a presei, inclusive a cele generaliste, ceea ce arată că zootehnia atrage atenţia.
MAI PUTEM VORBI DE RASE SPECIFIC ROMÂNEŞTI?
Brună, Bălţată cu Negru Românească sau Bălţată pur Românească mai avem doar în poze şi poate în staţiunile care mai respiră…, în ciuda tuturor! Acum 80 de ani, Enciclopedia Română gândită şi editată de Dimitrie Gusti, în volumul trei „Economia naţională. Cadre şi producţia”, atesta că existau „47 de sindicate de crescători, dintre care cele mai frecvente sunt cele care se îngrijesc de îmbunătăţirea taurilor, numărul lor ridicându-se la 27. (….) Aproape 4/5 dintre acestea privesc rasa Simmental (…); din cincimea rămasă se disting sindicatele de crescători din Poiana Mare (Dolj), pentru rasa locală de stepă, iar din Cisnădie (Sibiu) pentru rasa Pinzgău, şi, în sfârşit, sindicatul din comuna Poştal (Cetatea Albă) pentru rasa roşie din Sudul Basarabiei” (Roşia de Dobrogea, cum o cunoaştem acum). Semn că atunci statul se implica în ameliorarea raselor. Cu tauri comunali! Chiar şi comuniştii au păstrat bicul (taurul) satului.
CÂT MATERIAL GENETIC DE IMPORT E PERMIS?
Procentul de aport de rasă importat acceptat în orice ţară normală este de maxim 20% din necesar, în aşa fel încât procentul de impact în rasă să nu fie cu mult peste zece la sută. Doar Iacob Lelior, directorul general al ANZ, a replicat cum că „vom lua măsuri de reglementare privind circulaţia materialului seminal importat prin noua lege a zootehniei. Aşa că vă aşteptăm să trimiteţi propuneri de modificare a proiectului şi, sau observaţii şi atenţionări pe marginea proiectului trimis spre consultare”.
Articol publicat in revista Ferma nr. 8 (191) din 1-15 mai 2017