Vaca scoate sărăcia din casa omului, spune o vorbă românească. Pentru familia baciului Neculai Grigoraş (senior), din comuna nemţeană Pipirig, zootehnia reprezintă mai mult decât o sursă de supravieţuire. Cele 45 de vaci, cu tot cu tineret, aduc resurse financiare inclusiv pentru dezvoltarea fermei, dar şi mari bucurii sufleteşti. Toate acestea datorită faptului că activitatea se desfăşoară după un plan bine întocmit şi pus în practică.

Neculai Grigoraş junior (stg.) şi Dan Olaru (dr)

Zootehnia a reunit familia

Baciul Grigoraş are animale de multă vreme, dar pasul important pe calea profesionalizării în domeniul creşterii vacilor pentru lapte a fost făcut atunci când ginerele Dan Olaru şi familia lui s-au întors definitiv în România, după aproape 15 ani de muncă în Italia. „Ideea de a cumpăra vaci de rasă a fost a fiicei mele mai mari şi a soţului său, care au hotărât să îşi găsească un rost acasă. M-am bucurat foarte mult şi le-am promis că îi ajut cu tot ceea ce pot şi ştiu. Având şi alţi doi băieţi care au revenit în ţară, din motive de accidentări la muncă şi de dezamăgire în privinţa mult visatelor câştiguri printre străini, am simţit că acela era momentul să ofer totul, pentru a-mi ţine copiii acasă. Acum, toţi cei 6 copii (3 băieţi şi 3 fete), împreună cu familiile lor, sunt pe lângă mine şi soţia mea. Cât ne-or ţine puterile, îi vom sprijini”, mărturisea baciul Neculai Grigoraş.

Unde-s mulţi, puterea creşte

În timp, efectivul de vaci a sporit şi, cum în Pipirig nu existau suficiente păşuni şi fâneţe, familiile Grigoraş şi Olaru au organizat o stână în zona Schitului Icoana Nouă. „Este cel de-al doilea an în care avem stâna, de la mijlocul lunii mai şi până la 1 noiembrie, dacă ne va permite vremea. Avem la dispoziţie aproximativ 45 hectare de teren şi există avantajul că stâna este organizată pe drumul dintre Mănăstirea Neamţ şi Schitul Icoana Nouă, unde vara vin mulţi turişti”, precizau fermierii.

Au mizat pe vaca de lapte

Dan Olaru şi soţia sa Karmina au părăsit Italia în 2014, deşi aveau o firmă în domeniul construcţiilor. Dorul de familie şi de pământul natal, plus calculele financiare ce arătau că, în România, ar obţine câştiguri similare prin creşterea unui anumit efectiv de vaci pentru lapte, au fost argumente puternice pentru revenirea acasă. „Auzisem de la cumnatul meu, Neculai – îl cheamă ca pe tata socru şi are aceeaşi îndemânare în muncă şi dragoste de animale -, că unii fermieri, cu animale înscrise în COPL, au primit subvenţii suplimentare, destul de mari. Atunci, am avut ideea să punem amândoi bani şi să cumpărăm vaci de lapte cu înaltă valoare genetică. Astfel, reuşeam să desfăşurăm o activitate economică adevărată şi să reunim familia. Am beneficiat şi de sfaturile deosebit de preţioase ale unui mare specialist zootehnist, doamna Margareta Mihăilescu, pe care am ascultat-o cu sfinţenie. Practic, a făcut cu noi cursuri de zootehnie. Astăzi, avem în COPL toate vitele adulte, respectiv 27 de capete”, explica Dan Olaru.

Am contribuit la îmbunătăţirea stării financiare a micilor fermieri şi este cea mai mare mândrie pentru asociaţie.

MARGARETA MIHĂILESCU, preşedintele ACA ”Operatorul IA”

O asociaţie implicată

Cu credinţă şi trudă, cu mult drag, cu grijă pentru animale şi pentru oameni. Astfel, se fac brânza, caşul şi urda la stâna Icoana Nouă. La cei 62 de ani ai săi, baciul Neculai Grigoraş este coordonatorul procesului de obţinere a caşului, îndeletnicire pe care doreşte să o transfere şi către urmaşi. Munceşte liniştit şi face planuri de dezvoltare, cu ajutorul Margaretei Mihăilescu, de la Asociaţia Crescătorilor de Animale „Operatorul I.A” Neamţ (despre care am scris în numărul trecut al revistei Ferma), care l-a sfătuit îndeaproape despre condiţiile de înscriere a animalelor în Controlul Oficial al Producţiei de Lapte. A reuşit şi a obţinut subvenţii frumuşele. „Una dintre cele mai mari bucurii este aceea că i-am integrat în această activitate şi pe crescătorii cu un număr mai mic de animale. Totul înseamnă paşi spre ameliorarea raselor din România şi o cale de stabilire a tinerilor în ţară, prin exemple reale de eficienţă”, menţiona Margareta Mihăilescu.

Drumul spre zootehnie a trecut şi prin Germania

Tânărul Neculai Grigoraş (junior) fiul baciului, s-a dedicat şi el creşterii animalelor. „Am absolvit Liceul Tehnologic Ion Creangă din Pipirig, devenind tehnician în prelucrarea lemnului. Îmi place enorm pădurea. Nu pot să văd tăindu-se un pom. De aceea, am preferat să mă îndrept spre creşterea animalelor. Trăind în zonă de munte, oricum rămân la tâmpla pădurii şi sunt aproape de cea de-a doua dragoste a mea, animalele. De altfel, în mod constant la stână, eu sunt cel care rămâne. Le vorbesc animalelor şi le cunosc necesităţile atât de bine, încât dintr-o privire îmi dau seama care nu se simte bine şi care vrea să pornim mai repede la păşune”, mărturisea Neculai Grigoraş junior.
Îi mulţumeşte tatălui pentru că, odinioară, l-a susţinut să plece în Germania, la alt frate. După un an, au revenit amândoi acasă, mai ales că fratele avusese un accident la muncă.

Ţintesc dezvoltarea fermei cu animale de origine

Pe linia de producţie, fermierii au ambiţia de a creşte vaci de origine. „Sunt câştiguri mult mai mari, în condiţiile în care preţul laptelui este destul de mic, 90 bani/litru, iar la produsele lactate nu poţi depăşi anumite limite suportabile de către consumatori. La viţele şi juninci este cu totul altceva. Preţul este bun, vin banii grupat şi există cerere mare. Vom reuşi să facem şi pasul către animalele de origine. Vom apela din nou la ajutorul Asociaţiei”, accentua Dan Olaru.
Deşi fermierii nemţeni se confruntă cu marea problemă a lipsei forţei de muncă, ei spun că vor continua şi că întotdeauna se vor lăsa în genunchi nu din cauza dificultăţilor, ci doar pentru a se ruga şi pentru a face brânză bună.

Cred mult în ideea de unitate a unei familii ca bază a armoniei şi a bunăstării. Am văzut că, într-adevăr, cu muncă, rigoare şi seriozitate, se câştigă bine – DAN OLARU, fermier din Neamţ

VÂNZĂRI DUBLE

Fermierii nemţeni au clienţi constanţi, persoane fizice şi pensiuni din zona Pipirig -Târgu Neamţ, dar au şi beneficiari spontani, în piaţă. Aceştia, tot mai numeroşi, comandă anumite cantităţi, inclusiv pentru a le duce în străinătate sau pentru a le păstra peste iarnă. De asemenea, fermierii sunt activi pe internet. Rezultatul? Faţă de vara trecută, vânzările s-au dublat. Sigur că este vorba şi despre faptul că s-a dus vestea despre calitatea caşului, a brânzei şi a urdei pe care ei le produc.

ATRAŞI DE TURISMUL ACTIV

În această vară, fermierii, entuziaşti şi primitori, au început să se implice în turismul activ. Stâna fiind situată într-o zonă tranzitată de turiştii, aceştia se opreau şi urmăreau cum se mulg vacile, cum se fac caşul şi urda, iar la final plecau acasă cu produse proaspete. Pe perioada stărilor de urgenţă şi de alertă, când comenzile la pensiuni au mai scăzut, aceasta a fost o foarte bună oportunitate de valorificare a produselor.

LAPTELE: VÂNZARE SAU PROCESARE?

Chiar dacă reuşeşte să aibă şi alte surse de câştig, un crescător de vaci pentru lapte este preocupat în mod firesc tot de preţul acestuia! Sunt mulţumiţi crescătorii de banii pe lapte? Cum e mai rentabil: să vinzi către procesator sau să-l prelucrezi în fermă? Click AICI şi vezi ce spun fermierii!

un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi