Crescătorul de ovine Ioan Ignat, din localitatea Căpâlna de Jos, comuna Jidvei, spune că deține contract de închiriere a pășunii comunale pe o perioadă de șapte ani, începând din 2013, pentru o suprafață de 43 de hectare, aferentă unui efectiv de 400 capete din cele 850 pe care le are în posesie. „Am cerut pășune pentru întregul efectiv, dar primăria a spus că nu-mi poate oferi decât pentru 400 de capete, calculând zece oi la hectar. Am contract pentru 43 hectare, fiind stabilită o taxă de 350 lei/ha. Restul animlelor le întrețin pe terenul proprietate privată și pe cel luat în arendă de la alți proprietari”, și-a expus fermierul cazul.
Știindu-se cu toate dările la zi, lucru confirmat la finalul anului 2014 prin eliberarea certificatului fiscal care atesta lipsa datoriilor la bugetul local, oierul și-a văzut liniștit de întreținerea pajiștii. Însă, în vara anului trecut s-a trezit cu o somație de la primărie. „Am primit notificare că am de plată o restanță pe 2014 în valoare de 48 milioane lei vechi – taxă de pășunat pe cap de animal, neprevăzută în contractul de închiriere. Mi-au calculat o taxă de pășune de 5 lei/cap de animal raportat la 850 capete. De unde au scos-o? Iar dacă primăria mi-a dat pășune numai pentru 400 oi, de ce mă taxează pentru 850? Redevența pentru pășune e plătită la zi, conform contractului. Pentru 2015 am primit înștiințarea unei taxe în valoare de 6 lei/animal, adică 5100 lei. Am contestat și mi-au comunicat că pe anul în curs (2015) au reușit să anuleze acea datorie, însă pe 2014, anul fiscal fiind încheiat, nu se mai poate șterge. Așa m-au scos dator cu 4800 lei”, a spus vicepreședintele Asociației locale a crescătorilor de animale, care susține că toți crescătorii din comună sunt în aceeași situație.
Gheorghe Feneșer l-a îndrumat pe fermier să sesizeze Instituția Prefectului, care poate verifica legalitatea Hotărârii de Consiliu Local prin care s-a impus această taxă.
Și noi am solicitat Primăriei Jidvei lămuriri despre problema ridicată de Ioan Ignat. Le așteptăm cu interes. Nu de alta, dar proprietarii pajiștilor nu au voie să suprataxeze o suprafață pentru care încasează taxa prevăzută în contractul de concesiune/închiriere a pășunii, în baza căruia se primește sprijin pe suprafață de la APIA.
O altă anomalie, asupra căreia revista Ferma a atras atenția în nenumărate rânduri, se referă la sumele exorbitante la care ajunge taxa de concesiune a pajiștilor, ridicată artificial prin supralicitare. Nariță Marcel, din comuna Bucium, a spus că „primarul cu consilierul lui personal și-au făcut asociație și mi-au ridicat taxa de pășune la licitație la 720 lei/ha, pe terenul pe care-l folosesc de mulți ani. Am concesionat 44 ha, iar la APIA am trecute numai 28,6 ha. Acum mă somează să plătesc toate cele 44 ha concesionate. Trebuie să vând animale ca să plătesc concesiunea”.
Dar „campionii” la cuantumul taxei de concesionare a pășunii sunt în comuna Berghin, spun oierii din Alba, unde hectarul se concesionează cu 1700 lei!
„Suntem fermieri și suntem foarte ocupați”
Nicolae Stănescu, crescător de vaci și cultivator de teren agricol în județul Alba, a sesizat întârzierea cu care autoritățile fac demersurile pentru despăgubirea pagubelor provocate de animalele sălbatice. „Am încercat o simulare de despăgubire astă-vară, să văd cât de repede se răspunde la o sesizare pe o pagubă la porumb. În 48 de ore trebuie constatată paguba de către comisie, după ce fermierul a sesizat primăria în 24 de ore”, a spus fermierul, atrăgând atenția că termenul de 48 de ore este prea scurt pentru a reuși să se formeze comisia care să constate pierderile. Făcând referire și la distrugerea culturilor de către crescătorii de animale, fermierul a propus ca paznicul de vânătoare să sesizeze încălcările de proprietate de către turmele de oi asupra terenurilor care se suprapun cu fondurile de vânătoare.
„Suntem fermieri și suntem foarte ocupați. Ca păgubit trebuie să umblu o lună de zile pentru a fi despăgubit”, a venit Ioan Ignat în sprijinul lui Nicolae Stănescu.
Nicolae Dan, președinte al Asociației Crescătorilor de Ovine Săsciori, a adus în atenția autorităților alt caz… nerezolvat: „În comuna Săsciori s-au făcut patru dosare de despăgubiri, pentru pagube produse în urmă cu patru ani prin distrugeri de animale. Banii nu s-au primit nici acum, deși s-au parcurs toți pașii”, a expus fermierul, convins că nici nu vor mai veni vreodată.
Același lucru l-a adus la cunoștința autorităților și un alt fermier, de la Galda: „50% din patru hectare de cultură mi-au fost distruse, atât a constatat comisia paguba în iulie 2015. Am făcut plângere la primărie, tot ce trebuie, dar nu mi-a dat nimeni nici un răspuns. Am depus plângerea la gestionarul Fondului Stremț, unde am fost întâmpinat cu observația: «vă văd eu unde mai pășunați cu animalele din decembrie încolo!»”.
În opinia prefectului, astfel de cazuri se rezolvă în instanță. ”Dacă ați anunțat primăria în termenul legal (prevăzut în HG nr. 1679/2008 – n.r.), ea e obligată să sesizeze mai departe (…) Dacă mai departe nu se întâmplă nimic din partea administratorului fondului, atunci te-ai dus în instanță”, a recomandat prefectul.
Articol publicat in revista Ferma nr.4(165) 1 – 14 martie 2016
