Consultând ultimele date furnizate de Eurostat, constatăm însă că Franţa şi Germania, la rândul lor, înregistrează deficit comercial în comerţul cu produse agro-alimentare derulat cu celelalte state europene. Subliniez, e vorba de comerţul intracomunitar! Poate nu vă vine să credeţi, dar Germania şi Franţa sunt la rândul lor pieţe de desfacere!
Sunt însă şi ţări care înregistrează balanţă comercială pozitivă. Numai două exemple: Olanda şi Spania.
Germania cumpără mai mult decât livrează
Haideţi să vedem cum stau lucrurile. Mai întâi în România. În 2018, am exportat pe piaţa europeană mărfuri în valoare de 4.511.100.000 de euro şi am importat din toate statele europene în valoare de 6.377.900.000 de euro. Deficit comercial de 1.866.700.000 de euro. În 2009, importurile din statele comunitare au reprezentat 82% din total, iar în 2018 procentul a fost de 84%.
Ce s-a întâmplat în Germania? Exporturile către ţările europene au valorat în total 57.864.500.000 de euro. Importurile s-au cifrat la valoarea de 72.286.900.000 de euro. Deficit comercial 14.422.400.000 de euro. Iată ce mai frumuseţe de piaţă de desfacere este şi Germania! În procente, ţara landurilor aduce din statele comunitare cam 81% din valoarea totală a importurilor, restul de 19% provenind din ţări terţe. În 10 ani, valoarea mărfurilor agro-alimentare cumpărate de Germania din UE a crescut cu două procente.
Cum stau lucrurile în Franţa? 39.587.400.000 de euro exporturi, 41.506.600.000 de euro importuri. Deficit, 1.919.200.000 de euro. Altă piaţă de desfacere! Cu 10 ani în urmă, Franţa importa de pe piaţa comunitară 81% din totalul mărfurilor cumpărate. În 2018, procentul a rămas acelaşi.
Italia înregistrează, la rândul ei, deficit comercial în relaţia cu statele europene. În 2018 a cumpărat în valoare de 29.042.300.000 de euro şi a vândut în cuantum de 27.304.500.000 de euro. Deficit: 1.737.800.000 de euro. Bieţii italieni, sunt şi ei invadaţi de produse agro-alimentare din spaţiul comunitar! În 10 ani au reuşit să scadă cu un procent valoarea mărfurilor aduse de pe continent, de la 75% la 74%. Asta înseamnă că italienii au cumpărat cu 1% mai mult de pe pieţele non-europene.
Polonezii ne-au luat-o înainte
Haideţi să vedem ce se întâmplă în Polonia, o ţară fostă comunistă, ca şi România. Ei bine, polonezii sunt pe plus, exportă mai mult decât importă, dar să nu uităm că au fost mereu daţi ca exemplu de buni cheltuitori ai banilor europeni. Aşadar, polonezii au vândut pe piaţa europeană în valoare de 22.316.000.000 de euro şi au cumpărat în valoare de 14.963.300.000 de euro. Surplus comercial de 7.352.700.000 de euro. Acum 10 ani, importa 84% din spaţiul european, acum importă 82%. Diferenţa o acoperă cu mărfuri non-europene.
Haideţi să-i întrebăm de sănătate pe olandezi. Ei au exportat produse în valoare de 68.997.700.000 de euro şi au cumpărat de 34.387.800.000 de euro. Surplus de 34.609.900.000 de euro. Dar cum se face că Olanda are un teritoriu mult mai mic decât al României şi, totuşi, înregistrează un surplus considerabil în comerţul intra-comunitar? Ah, da, olandezul zburător face jocurile comerciale şi ne oropseşte pe noi. Bine, măcar, că uneori îi batem la fotbal. De precizat, totuşi, că Olanda cumpără din ţările terţe mai multe mărfuri decât vinde, deficitul comercial fiind de 6.152.400.000 de euro.
UE ÎNSĂŞI ESTE O MARE PIAŢĂ DE DESFACERE
Datele statistice publicate de Eurostat relevă că nu numai România înregistrează deficit comercial în relaţia cu celelalte state membre. În aceeaşi situaţie se află chiar cele mai dezvolatate state, Germania, Franţa şi Italia. Un fost stat comunist, Polonia, are balanţă pozitivă în relaţia cu piaţa europeană, iar acest lucru ar trebui să dea de gândit celor obişnuiţi să creadă că Vestul a înglobat Estul ca să-l transforme în piaţă de desfacere pentru produsele agricole. Uniunea Europeană este un imens spaţiu comercial pentru produsele agro-alimentare din statele membre. Depinde de fiecare stat şi de organizaţiile antreprenoriale cum îşi ating obiectivele şi reuşesc să ducă marfa în faţa clientului. Nu o ţară sau alta este teritoriu de desfacere, ci Uniunea Europeană în ansamblul ei este o piaţă de desfacere (şi) pentru produsele proprii.
Articol publicat în revista Ferma nr. 21/248 (ediţia 1-14 decembrie 2019)
