Pe Andrei Cocoloş, tânăr fermier şi preşedinte de cooperativă din comuna Cilieni, judeţul Olt, l-am cunoscut la RALF – forumul internaţional al marilor fermieri, în ziua de 20 noiembrie a.c., eveniment la care am moderat sesiunea dedicată tinerilor fermieri. I-am aflat povestea şi am decis să o împărtăşesc cu voi, pentru că tinerii ca Andrei reprezintă noua generaţie de la care aşteptăm nu doar hrana, ci şi concretizarea unui viitor mai bun pentru agricultura României.
Palmele din fotografie sunt ale lui Andrei şi spun mult mai mult decât voi descrie în cuvinte…

Ferma de familie de la Cilieni

Agricultura a prins rădăcini în familia Cocoloş în urmă cu aproape 30 de ani, din momentul în care bunicul lui Andrei a cumpărat un tractor pentru a lucra cele câteva hectare pe care le aveau, dar şi pentru prestări servicii, care mergeau bine în acea perioadă. Absolvent de liceu agricol, bunicul a ştiut dintotdeauna că va veni momentul în care chemarea pământului va decide viitorul familiei sale. „Nici acum, la 78 de ani, pe bunicul nu-l dai jos de pe tractor”, spune nepotul Andrei. În ’94 a ajuns în fermă un nou tractor, cumpărat cu bani din bancă.

Au venit și fondurile europene

Mama a fost cea care a accesat un proiect pentru instalarea tânărului fermier, în valoare de 25 de mii de euro, pe care i-au investit în două semănători pentru cultura mare.
Toată familia Cocoloş trăieşte din agricultură. Lucrează 80 de hectare pe care cultivă porumb, floarea-soarelui şi grâu. Reuşesc să depoziteze puţin peste 100 de tone, restul recoltei fiind vândută direct din câmp sau prin contracte. Producţiile sunt bunicele, spune Andrei, şi în câmp nu se face niciodată rabat de la tehnologie. Încearcă tot timpul hibrizi noi şi aplică tratamentele în perioada optimă, ca la carte. Grâul pentru panificaţie este vândut la o societate care are moară şi brutărie în localitate.

Pe vremuri, vânzarea la tarabă mergea bine

Din anul 2000 au decis să treacă de la grădinăritul pentru familie, la cultivarea legumelor în vederea comercializării. Vânzarea mergea bine la taraba lor din Râmnicu Vâlcea, mai ales că nici nu erau atâtea supermarketuri. Încurajaţi de profitul bunicel, bunicii şi părinţii lui Andrei au investit în primul solar, în 2008 iar în 2010 au cumpărat o dubiţă pentru transportul legumelor.

În prezent, familia deţine o suprafaţă de 5000 mp cu solarii încălzite, făcute pe bani şi cu forţe proprii, plus legumicultură în câmp. Pentru reducerea costurilor, temperatura este monitorizată computerizat iar centralele sunt pe peleţi. Atunci când preţul porumbului este mic, sub 50 de bani, îl folosesc pe post de combustibil, în amestec cu peleţi şi chiar cu coji de nucă, aduse de la Bacău.

Prea puţin loc pe piaţă pentru legumele româneşti

Sectorul legumicol însumează 1 ha de vinete, unul de varză şi două cicluri de tomate în solarii, al treilea ciclu de producţie fiind salata.
O parte din producţia legumicolă este livrată către un procesator din Turnu Măgurele. Mai sunt comercianţii, pieţele agroalimentare, restaurantele… Din păcate, pandemia a blocat aproape complet valorificarea iar supermarketurile de la noi nu răspund ofertei trimise de Andrei Cocoloş, inclusiv prin cooperativa înfiinţată anul trecut, împreună cu alţi şase legumicultori.

Şi-au făcut cooperativă!

Conştient că doar unitatea va duce la rezultate pozitive într-un viitor apropiat, în 2019 Andrei Cocoloş, împreună cu alţi şase tineri producători, au înfiinţat cooperativa „CILIANCA legume-fructe”. Au cumpărat şi un depozit, cu bani împrumutaţi de la unul dintre membri. Lucrează împreună 10 ha de solarii şi 10 ha cu legume în câmp.

Toate bune până la valorificare… Imposibilitatea accesului în supermarketuri şi închiderea pieţelor aduc spre zero cifra de afaceri a cooperativei. Legumicultorii speră că vor putea accesa un proiect pentru a închide lanţul de producţie cât mai eficient, cu etichetare, depozitare, procesare, construcţia unei sere modulare. „Deocamdată avem 300 mii salate pe cooperativă şi nu avem cui le vinde. Le dădeam fără probleme la comercianţi, dar închiderea pieţelor ne-a blocat vânzarea”, declara Andrei Cocoloş, în luna noiembrie 2020.

Am extins suprafaţa protejată cu peste 1000 mp. Eu aş face 10 hectare de solarii, dacă aş avea bani să pot investi şi mai ales dacă aş avea unde să vând. Tot profitul nostru se reîntoarce în pregătirea noului sezon, în achiziţia de utilaje şi teren agricol, din ce să ne mai extindem? – ANDREI COCOLOŞ, tânăr legumicultor din jud. Olt

CITIȚI ÎN NUMĂRUL VIITOR!
I-am cerut lui Andrei Cocoloş să identifice principalele probleme de care se loveşte direct în activitatea sa legumicolă. Ce ne-a răspuns, aflați în numărul viitor al revistei Ferma: Top 5 probleme în legumicultură.

un reportaj de
NICOLETA DRAGOMIR