După o toamnă frumoasă care a oferit condiţii optime de lucru în câmp, iată că în prima jumătate a iernii s-a instalat… primăvara în majoritatea regiunilor ţării. 

Totuşi, sezonul rece nu şi-a spus ultimul cuvânt, vremea se va înrăutăţi, aşa cum apreciază meteorologii, iar îngrijorarea producătorilor agricoli ţine de pericolul temperaturilor scăzute sub pragul de îngheţ. Dar până atunci, fermierii au putut trece la organizarea viitoarei campanii agricole prin aprovizionarea cu tot ceea ce este necesar (baza materială).
De asemenea, nu trebuie uitat nici controlul stării de vegetaţie a culturilor, recomandat cam la două săptămâni, iar atunci când se manifestă fenomene meteo extreme (geruri puternice, crustă de gheaţă, exces de umiditate), verificarea trebuie efectuată mai des.

DÂMBOVIŢA

Grâul excelent, rapiţa cu probleme

Inginerul Marius Ionescu Mălăncuş, directorul tehnic al SC Agrodez Danro SRL, s-a declarat a fi mulţumit de starea culturii grâului. Din discuţia purtată, am aflat că a semănat în condiţii excelente şi în perioada optimă (până în 5 octombrie) o sută hectare de grâu, din soiuri franţuzeşti. Plantele sunt răsărite şi înfrăţite în totalitate, oferind justificate speranţe. Cu toate acestea, o umbră de îngrijorare se conturează în intervenţia fermierului legată de vremea anormală pentru luna lui Gerar. „Mi-e teamă că dacă va ţine vremea aşa de caldă, va trebui să intervin cu un tratament fitosanitar. Ar fi trebuit o protecţie a culturii, un strat de zăpadă. Acum, la jumătatea lunii ianuarie, plouă la noi! Dacă vor continua precipitaţiile, va fi o problemă şi la rapiţă. Nu mai vorbesc de vreun îngheţ! Am însămânţat 100 ha şi pe anumite sole avem exces de umiditate. Pe 70 ha, cultura se prezintă bine, iar pe 30, semănate ceva mai târzior (pe 23 septembrie), din cauza unor probleme tehnice la utilaje, plantele sunt răsărite şi se află în stadiul de patru frunzuliţe. Există densitate foarte bună, dar nu este stadiul corespunzător de dezvoltare vegetativă”, ne-a declarat Marius Ionescu Mălăncuş.
În ferma de la Ciocăneşti, din sud-estul judeţului Dâmboviţa, întreaga suprafaţă de 500 ha a fost arată şi scarificată (acolo unde a fost nevoie) încă din luna noiembrie. În primăvară, producătorul agricol va pune ceva mai multă floarea-soarelui pentru că, în opinia lui, „alături de rapiţă, este o cultură mult mai profitabilă”. Astfel că, în ultimii ani, a redus suprafaţa de păioase atât cât să îi permită un bun asolament. De asemenea, va semăna şi 30 ha cu mazăre pentru cultura verde.

TELEORMAN

Rozătoarele, eterna poveste

În perioada cu temperaturi de primăvară timpurie, fermierii teleormăneni se confruntă cu invazia rozătoarele în culturile semănate în toamnă, îndeosebi invazia şoarecilor de câmp. Dacă nu vor lua măsurile din timp, aceştia se vor vedea cu câmpurile devastate, ştiut fiind că un singur dăunător consumă într-un an 7 kg boabe sau 11 kg de materiale vegetale (altele decât seminţe).
Ioan Marius Găină, unul dintre producătorii agricoli cunoscuţi pentru recoltele mari obţinute, a fost nevoit să pună capcane cu trei produse de combatere, rodenticide, din portofoliile companiilor Bayer şi BASF, ale căror substanţe active sunt coumatetralyl şi, respectiv, flocoumafen. „Mai în fiecare an procedăm aşa, îndeosebi în toamnele târzii şi călduroase când se constată înmulţirea coloniilor de rozătoare. Trebuie să îmi securizez recoltele, mai ales că utilizez tehnologii de cultivare de tip intensiv, cu cheltuieli deosebite”, ne-a declarat cultivatorul.

Păioasele de toamnă, în ritm normal de dezvoltare

Potrivit fermierului, grâul se prezintă foarte bine, nu a avut probleme în creştere şi dezvoltare. Are cultivate 200 ha cu soiul Glosa, multiplicat în fermă, cu sămânţă din categoria biologică bază, achiziţionată de la SCDA Teleorman. La fel de bine se prezentau, la sfârşitul lunii ianuarie, şi culturile de orz şi de orzoaică de pe cele 90 hectare semănate.

Rapiţa nu a răsărit uniform

Inginerul Ioan Marius Găină nu este mulţumit de evoluţia culturii de rapiţă. A semănat 125 ha, plantele sunt în fenofaza de şapte frunzuliţe adevărate, dar nu sunt uniform răsărite pentru că solul nu a avut apă suficientă la înfiinţarea culturii. În urmă cu doi ani, în 2016, a obţinut un record de producţie cu hibrizi de la Monsanto şi Pioneer, cu o medie de 4.995 kg la hectar. A avut parcele în care hibridul PT 225 de la Pioneer a dat şi 5.400 kg/ha. „An de an am avut culturi foarte bune, zic eu, mie îmi place să mă bat cu staţiunea, nu cu altcineva, şi cred că SCDA Teleorman este un reper pentru mulţi fermieri. Cheltuiesc mult ca să obţin producţii mari. Spre exemplu, la rapiţă costurile se ridică la 3.000 lei pe hectar, la cerealele păioase la 2.500 lei/ha”, a susţinut fermierul care nu a împlinit 40 de ani, dar care are în spate o activitate în agricultură de aproape un deceniu şi jumătate. În 2004 a pornit de la trei hectare de teren, pe care a cultivat legume, şi acum lucrează 600 ha de cultura mare.

Pentru mai multe detalii despre acest subiect citiţi articolul din revista Ferma

Un articol semnat de MARIAN MUŞAT