Cum Direcţia Agricolă Cluj i-a oferit ministrului Agriculturii mai multe variante de ferme legumicole care au accesat programul guvernamental pentru tomate, acesta a hotărât să meargă la Floreşti. Aici am făcut cunoştinţă cu o familie de legumicultori care dezvoltă o afacere înfloritoare. Fără a face apel la credite sau la proiecte de finanţare. Toate investiţiile în cei aproape 5.000 mp de spaţiu protejat le-au făcut din surse proprii. Dar, chiar şi aşa, familia cu mâinile tăbăcite de muncă se străduieşte să facă profit din această activitate.
În plus, pe lângă legumele în solarii şi pe câmp (unde cu aproape două săptămâni în urmă au prins o dimineaţă cu -7oC, care le-a afectat plantaţia de varză) au o lagună tampon, între apa Someşului şi solariile foarte bine îngrijite, un bazin în care cresc şi peşte (crap). Vor să facă chiar o cultură hidroponică de salată pe acest luciu de apă.
Ministrul i-a felicitat pentru modul în care se gospodăresc, dar i-a şi încurajat, mai ales pe tânărul Teczeşiu – care este absolvent de Horticultură şi masterand la USAMV Cluj-Napoca -, să se orienteze spre accesarea de fonduri europene şi spre bănci, relatându-le pe scurt programul pe care l-a făcut MADR cu băncile comerciale. Mai ales că ferma din Floreşti are un istoric finaciar contabil.
În plus, au îmbinat anii de zile muncă în solar şi în câmp cu activitatea de vânzători. Încă o mai fac, dar la poarta fermei, pentru că pieţele din Cluj au devenit restrictive cu fermierii locali. Însă ei nu se lasă şi găsesc soluţii pentru vânzarea producţiei, pentru că au “sămânţă ” de comercianţi. Chiar cu o zi înainte de Duminica Floriilor, familia Teczeşiu a recoltat crapul. Doar la Florii este dezlegare la peşte, deci un moment prielnic pentru o vânzare cu succes. Ceea ce demonstrează că economia de piaţă se află în natura lor umană.
Unele măsuri de limitare a speculei au scos fermierii din piaţă
Deşi acele măsuri din aşa-numita Lege a pieţelor au fost gândite tocmai pentru a scoate din piaţă intermediarii, se pare că efectul a fost cumva invers. Deşi principala regulă a economiei de piaţă este tocmai legea cererii şi a ofertei, se găsesc întotdeauna oameni, atât din politic, cât şi din rândurile producătorilor, care vor reglementări de piaţă. Care nu fac altceva decât să strice o lege a firii. Iată că, tocmai la Cluj, unde dreapta politică e la cârma primăriei, a “reînflorit” mercurialul. Iar fermierii din zonă sunt nevoiţi să vândă roşiile după preţul legumelor venite din sudul României sau de aiurea. Când se ştie că diferenţa este cam de trei săptămâni între cele două zone legumicole. Ceea ce face practic imposibilă o concurenţă loială. Noroc că fermierul din Floreşti are un contract cu reţeaua de magazine Profi. Oricum, mai vindea şi în pieţele din Cluj. Dar de când cu acest mercurial, a ales să-şi facă propria piaţă, acasă, unde consumatorii care îi cunosc marfa cumpără direct din fermă. Cu un efort răsplătit prin faptul că aceşti cumpărători vin cu copiii, care se bucură să rupă legumele direct de la sursă.
Aşa cum imobiliarele le răpesc arealul de cultură, tot aşa “şmecherii” le acaparează arealul de valorificare a produselor. Iată cum economia de piaţă din piaţă se sufocă sub oblăduirea mercurialului, iar fermierii din zonă nu-şi mai găsesc loc tocmai acolo unde le era locul!
Articol publicat in revista Ferma nr. 9 (192) din 15-31 mai 2017
