Fermierul era destul de necăjit, deoarece voia să muncească şi nu avea cu cine. Cele o sută de hectare de plantaţie viticolă pe care le deţine cer forţă de muncă, mai ales în acest vârf de activitate. După cules, managerul Agrimat Matca va trebui să ia o hotărâre decisivă: să mai ţină sau nu via!

Via va… muri?!
„Acum duc o lipsă acută de forţă de muncă la viţa-de-vie. Vom vedea în iarna asta ce facem; vom lua în discuţie faptul să renunţăm la vie. Este plantată în 1991-1992, după o schemă depăşită, 2 m pe 1,20 m, cum se planta pe atuncea. Nu se poate întreţine mecanizat sută la sută. Este în plină putere, pe curba de producţie, dar nu mai am ce să fac cu ea!”, ne-a declarat specialistul.
Iar cu oamenii aduşi din zonele de munte la muncă în fermă, Tuchiluş are altă problemă din cauza sublimei şi crasei birocraţii. „Am zeci de oameni care lucrează sezonier. Îi plătesc bine. Am o remorcă de registre pentru zilieri: o dată că semnez zilnic în ele, apoi mai trebuie să le şi copiez la xeros şi, haida, la Galaţi cu ele! Chiar le-am zis odată: «Băi, voi sunteţi tâmpiţi cu atâta birocraţie?!»”, relata fermierul din Matca.

Solarul cu… negri!
Gavrilă Tuchiluş este nemulţumit de faptul că oameni zdrahoni, buni de lucru, s-ar găsi în comuna Matca, dar preferă munca la negru, înfloritoare de altfel, după opinia sa. „În comuna Matca, dacă vă duceţi acuma, cred că sunt sute de oameni care lucrează la negru. Fără exagerare! La fiecare solar sunt câte doi oameni «cazaţi» în capătul solarului. |la-i hotelul lor. Şi pentru că dorm acolo, lucrează o zi sau două gratis la cel care-i găzduieşte! În fiecare zi, în piaţa de gros din Matca sunt 2-300 de oameni care îşi caută de lucru, cei mai norocoşi mai găsesc să robotească, la cărat, încărcat – descărcat marfă. Şi sunt beneficiari ai ajutorului social.
Ce să vină ei la vie, să culegă câteva sute de struguri, să primească bani zilnic şi să se vitaminizeze în acelaşi timp!? Când aveam livada, erau şi cinci sut de oameni pe zi! Am făcut mii de tone de cireşe, vişine, caise, prună”, a susţinut fermierul.
Şi a continuat: „Liderul LAPAR, Laurenţiu Baciu, mi-a cerut un punct de vedere în legătură cu ajutorul social. Sunt de acord să-l primească cei asistaţi, dar să le fie atribuit în lucruri de strictă necesitate; spre exemplu în alimente! Pentru că, de regulă, asistaţii social, cei de la Legea 416, ca şi o parte dintre micii fermieri care primesc subvenţiile, au cont deschis la bodegă, fiind trecuţi la caiet! Şi banii sunt consumaţi în avans, au trecut în stare… lichidă!”, este convins Gavrilă Tuchiluş.
Probabil că este exact aşa cum susţine administratorul Agrimat, de fapt un om destul de informat care nu se joacă cu vorbele. Constatăm că la bodegă ar fi o evidenţă clară, însă în piaţa din comună, lucrurile par a fi din altă lume, lumea evazioniştilor!

Maşini în viteză pe drumul evaziunii fiscale
„În comuna Matca pleacă zilnic 1.500 de tone de legume. În piaţa de legume stau caşacarabetele de câte 2,5 tone, se schimbă de două-trei ori pe zi. Plus că vin TIR-uri direct acasă la unii producători agricoli, că s-au statornicit relaţii, încarcă roşii, ardei, castraveţi, vânătă şi tot ce are omul în solar! Credeţi că toată marfa asta este fiscalizată? Iar ANAF-ul vine pe gâtul meu!”, a răbufnit Gavrilă Tuchiluş.

Articol publicat in revista Ferma nr. 16 (199) (15-30 septembrie 2017)