a explicat directorul Direcţiei Agricole şi pentru Dezvoltare Rurală (DADR) Sibiu, Gheorghe Budrala, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, tot din cauza secetei, producţia de brânză în judeţul Sibiu a scăzut la jumătate, iar preţul unui kilogram de brânză de Sibiu a ajuns la 22 de lei, cu 50% mai scump decât la începutul verii. Mai mult, o parte din brânză a fost aruncată de ciobani, deoarece s-a dospit din cauza căldurii. „Deja preţul a ajuns pe piaţă la 22 de lei.
Producţia a scăzut sub 50 la sută la nivelul judeţului Sibiu, asta înseamnă, la nivelul ţării, o scădere a producţiei de brânză cu 30-40 de procente. În plus, din cauza caniculei au murit oi, miei”, a mai spus Gheorghe Budrala.
Abatoarele pot sacrifica porci din gospodăriile ţărăneşti
După o pauză de câţiva ani, abatoarele vor putea, din nou, să achiziţioneze porci din gospodăriile ţărăneşti, informaţie confirmată de preşedintele ANSVSA, Mihai Ţurcanu, care a precizat că proiectul de modificare a legislaţiei este publicat pe site-ul instituţiei şi va intra în vigoare la 30 de zile de la data publicării, informează portalul industriacarnii.ro.
„Asta înseamnă că, în a doua parte a lunii august, abatoarele vor putea începe achiziţionarea de porcine de la gospodăriile individuale din mediul rural, nu doar de la ferme. Românii trebuie să mănânce carne de porc bună, crescută tradiţional, iar oamenii obişnuiţi care cresc porci trebuie să aibă unde să-i vândă” a declarat Mihai Ţurcanu.
Carnea de porc provenită direct de la crescătorii individuali va fi destinată doar consumului intern al României, fără a putea fi exportată. Animalele destinate abatorizării vor fi inspectate de medicul veterinar împuternicit de direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, care vor completa fişele de inspecţie pentru exploataţiile nonprofesionale, respectiv comerciale de tip A.
Producţia de cartofi, doar 20-30% din cât a fost în 2011
Producţia de cartofi din acest an va fi de numai 20-30% din cât a fost anul trecut, afirmă Ioan Benea, preşedintele Federaţiei Cultivatorilor de Cartofi din România.
„Anul trecut am produs circa 3 milioane de tone de cartofi şi au fost importate, oficial, 90.000 de tone. Neoficial, însă, cred că au fost aduse în ţară circa 900.000 de tone de cartofi, la aşa nivel se ridică piaţa neagră”, a precizat Benea, citat de Agerpres.
„La cereale este o situaţie dezastruoasă, în partea de nord producţia nu va ajunge nici la 20% faţă de cea de anul trecut. Toate pajiştile sunt uscate, hrănim animalele din stocuri, costurile cu cerealele cresc, producţia de lapte a scăzut la 25%, unii fermieri îşi sacrifică animalele. Toate aceste costuri suplimentare vor duce la creşterea preţurilor. Toate merg spre alinierea cu pieţele europene, mai puţin salariile”, a mai spus Ioan Benea.
România exportă apă din Mureş în Ungaria
În plină secetă, filiala arădeană a Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare (ANIF) exportă apă din râul Mureş în Ungaria, în colaborare cu Compania Naţională „Apele Române”.
Contractul de furnizare a apei se derulează în baza acordului încheiat de Guvernele României şi Ungariei privind colaborarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a apelor de frontieră, semnat la Budapesta, în 2003. Pe baza acestui contract, care se reînoieşte anual, partea română pompează anual cel puţin 1,7 milioane mc de apă din Mureş firmei maghiare Menesbirtok ZRt, care plăteşte aproape 26 euro pentru 1.000 mc de apă, mai puţin decât i-ar costa să pompeze ei din Mureş, dar de pe teritoriul Ungariei.
În cazul în care partea maghiară solicită mai multă apă, cum se întâmplă de obicei, preţurile scad nesemnificativ, a explicat Traian Vlaicu, inspector şef al filialei arădene a ANIF, citat de Agerpres.
Potrivit datelor furnizate de acesta şi citate de Agerpres, livrarea de apă din Mureş în Ungaria, printr-un sistem de canale având albiile şi taluzurile acoperite cu dale, sub care se află folie impermeabilă, a început încă din 1889, beneficiari fiind o fabrică de zahăr şi una de prelucrare a cânepii, situate în oraşul Mezohegyes.
Exportul de apă către aceste două unităţi de producţie a încetat în 1996. Din 1986 a început livrarea de apă şi către firma Menesbirtok ZRt, iar timp de zece ani livrările de apă s-au derualat în paralel.
