Dependența de importurile de șrot de soia amenință securitatea alimentară a UE - Revista Ferma
4 minute de citit

Dependența de importurile de șrot de soia amenință securitatea alimentară a UE

cornel pana11 m Dependența de importurile de șrot de soia amenință securitatea alimentară a UE

Pe lângă aspectele relatate deja în numărul precedent al revistei Ferma, acesta a făcut referire și la utilizarea șrotului de soia modificată genetic, care a creat anumite controverse. 

 

De ce importăm și nu producem soia MG?

„În prezent, 98 la sută din soia utilizată în Europa provine de peste Ocean, care este soia modificată genetic. În Statele Unite, din totalul suprafeței cultivate cu soia, 94 la sută este acoprită cu soia modificată genetic. A interzice fermierilor din UE cultivarea unor astfel de soiuri de soia înseamnă menținerea dependenței de aceste importuri și nu modifică cu nimic modul de a hrăni animalele din spațiul comunitar. Dacă vom reuși să producem 10 sau 20 la sută din necesarul de șrot de soia, animalele din UE vor mânca același lucru, dar se va reduce dependența. Pentru că nu este numai o problemă economică, dar și strategică”, atrage atenția profesorul universitar. 

El susține că studiile care apar în mediul online, efectuate pe animale de laborator, nu sunt semnificative în comparație cu economia reală. „În fiecare an, în Uniunea Europeană cele 153 de milioane de tone hrănesc circa  șase miliarde de pui broiler și zeci de milioane de porci. Desigur, la modul general presiunea trebuie să existe asupra marilor companii care realizează organisme modificate genetic, pentru ca procedurile pe care le folosesc să demonstreze că pe termen lung nu determină fenomene negative. Însă, în România, ONG-urile care solicită interzicerea utilizării soiurilor modificate genetic trebuie să arate prin argumente că posedă expertiză în acest domeniu și că prin eliminarea lor se îmbunătățește modul de a hrăni animalele”, consideră Cornel Pană. Deocamdată nu există alternativă la înlocuirea șrotului de soia în hrana animalelor ca sursă proteică, iar această dependență de importuri riscă să amenințe siguranța alimentară a Uniunii Europene. „Imaginați-vă ce ar însemna înjumătățirea cantității pe care statele producătoare de soia modificată genetic o livrează Europei. Ar rezulta o criză majoră la nivelul industriei de nutrețuri combinate, care ar avea consecințe directe asupra întregului sector zootehnic și, implicit, asupra consumatorilor”, avertizează reprezentantul USAMV București.

 

Nu există carne cu hormoni!

Totodată, Cornel Pană a dorit să clarifice și o altă problemă cu care se confruntă opinia publică de la noi. Mai precis, el a exclus total prezența hormonilor în hrana destinată animalelor. „Persoane neavizate continuă să facă afirmații greșite. În ultimii 20 de ani, în România și Uniunea Europeană nu se mai folosesc hormoni de creștere. Mai mult decât atât și importurile de carne care a fost supusă unui astfel de proces sunt interzise. Din păcate, sunt producători mari de carne de pasăre care din dorința de a-și face publicitate vin cu niște mențiuni care induc în conștiința consumatorului că unele companii folosesc hormoni”, atenționează cadrul universitar. 

 

 

 

PRODUCȚIA DE NUTREȚURI COMBINATE CONTINUA SA SCADA 

Statistica prezentată de el la IndAgra arată că în 2014 producția de nutrețuri combinate a fost de 153,4 milioane de tone, în ușoară scădere cu 0,5% față de 2013. Producția de nutrețuri combinate pentru porci și taurine a scăzut cu 1,2 procente, în timp ce la păsări s-a înregistrat o creștere de 0,3 la sută, cauza principală fiind interzicerea importului de produse agro-alimentare din UE de către Rusia. Pentru 2015, se estimează o scădere cu circa 0,7% a producției de nutrețuri combinate față de anul trecut.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →