RETICENŢĂ ÎN ASOCIERE
„Un pic de reticenţă este aici, la noi, la Matca, în ceea ce priveşte asocierea! Treaba e simplă;
când omului îi merge bine pe cont propriu, nu are motiv să se asocieze! Aici este toată treaba. Probabil că atunci când lucrurile vor merge prost, vor fi nevoiţi să facă pasul! Deocamdată mai durează doi trei ani – nu ştim cât – şi o să înceapă să se asocieze!”, ne-a declarat edilul şef din Matca, explicând, de fapt, expresia lui Voltaire potrivit căreia mai binele este duşmanul binelui!
OAMENI DĂRUIŢI, EDUCAŢI ÎN CULTUL MUNCII
În comuna Matca, sunt înregistraţi 12.440 de locuitori, circa 95 la sută dintre aceştia sunt producători agricoli, cultivarea legumelor în solarii fiind o tradiţie de familie. Sunt omeni dăruiţi, au imprimat în ADN-ul lor cultul muncii şi al profitului. Aproape 800 de firme îşi au activitatea în comună.
În fiecare gospodărie există o suprafaţă de solar acoperită cu folie profesională sau teren în câmp în care se produc cantităţi însemnate legume de tot soiul: roşii, ardei, castraveţi, vinete, varză, ceapă verde, salată, fasole verde, spanac, ridichi, gogoşari, conopidă, dar şi pepeni galbeni sau verzi, produse proaspete, de calitate care ajung pe mesele consumatorilor. Cea mai mare dintre legumele mătcaşilor sunt vândute prin piaţa din localitate – un adevărat barometru al activităţii…
Producătorii sunt mulţumiţi că pot desface marfa chiar în comună şi nu se mai duc prin pieţele în marile oraşe.
De asemenea, tot pământul comunei, bunul ei cel mai de preţ, însumează 8.758 de hectare, din care arabil 7.310 ha, suprafaţa de solarii fiind de peste 1.000 de hectare.
În anii rodnici, în Matca, se produc în jur de 200 de mii de tone de legume, din care jumătate pleacă la export.
UN SEZON DE PRODUCŢIE BUN
„Chiar dacă sezonul a plecat din primăvară cu nişte probleme, per total a fost unul bun din punct de vedere al producţiei, dar şi al preţului, comparativ cu alţi ani. Însă, nu ştiu dacă acoperă, în final, toate costurile, că s-au scumpit semnificativ inputurile. Să zicem noi că aproape se echilibrează cheltuielile, dar încă nu s-a tras linie. Însă, nu toţi pot să facă performanţă, aşa este în agricultură, doar cei care s-au dăruit şi au depus tot efortul reuşesc”, a susţinut primarul din Matca.
Gheorghe Marin deţine în gospodărie un solar de 1,7 hectare în care produce în două cicluri: tomate, ardei şi vinete. Suprafaţa de producţie nu are sistem de încălzire pentru că ar costa enorm.
De asemenea, deţine un depozit cu atmosferă controlată de 1.200 mp, însă îi va fi tot mai greu să beneficieze de pe urma lui din cauza creşterii facturilor la energia electrică.
DORINŢA MĂTCAŞILOR: UN CENTRU ZONAL DE COLECTARE A LEGUMELOR
„Pentru ceea ce am produs eu acasă cu familia mea a fost bine! Piaţa a fost bună pentru că ucrainenii au cumpărat legume cu zecile de tone şi au menţinut preţul ridicat”, a subliniat primarul. Acesta susţine realizarea unui proiect mai mai vechi al producătorilor agricoli din această zonă a ţării.
„Avem discuţii cu ministerele Agriculturi şi cu cel al Dezvoltării să ne ajute să înfiinţăm un centru zonal de colectare a legumelor. În afară de Matca, judeţul Galaţi mai dispune de serioase zone cu potenţial legumicol ridicat, cum ar fi Bădălan (în apropierea municipiului) sau comunele: Barcea, Umbrăreşti, Corod, Valea Mărului. Nu putem vinde, stând la coada remorcii sau a căruţei; am intrat în Europa, nu mai putem face comerţ la stradă”, a punctat Gheorghe Marin, primarul celui mai mare bazin legumicol din România.
Marian MUŞAT
