Cu ferma în insolvență, Daniel Nica a renunțat la îngrășăminte. Cum arată rapița NEFERTILIZATĂ și SEMĂNATĂ DIRECT în ciocălăiște?
Îngrijorat de vremea deosebit de caldă din zilele Bobotezei, inginerul agronom Daniel Nica din Călărași monitorizează apariția dăunătorilor în cultura de rapiță.
CEUTORHYNCHUS NAPI A IEȘIT LA ZBOR!
„Am montat capcane galbene! În următoarele 4 zile vor fi 12-15°C, e posibil să iasă la zbor gărgărița tulpinilor de rapiță (Ceutorhynchus napi). Monitorizăm!”, a anunțat fermierul pe contul său de fb zilele trecute. Și așa a și fost.
Daniel Nica: „Am verificat capcanele și după două zile de cald și soare am găsit 75 de insecte într-o capcană și 109 în alta. Acuma, odată cu răcirea vremii, dăunătorii s-au adăpostit, dar când se va încălzi, vor ieși din nou la zbor. Sunt pregătit să aplic un insecticid piretroid pe care-l am pe stoc”.
RAPIȚA, CU UN OCHI RÂDE, CU CELĂLALT PLÂNGE!
Călărășeanul Daniel Nica lucrează circa 550 de hectare în comuna Unirea. Cu o semănătoare împrumutată de la un coleg a însămânțat direct în ciocălăiște rapița în două parcele: de 21 și, respectiv, 16 hectare. Fără alte lucrări și fără să aplice îngrășăminte.
Pe prima bucată de teren plantele sunt ceva mai bine dezvoltate, pentru că porumbul (cultura premergătoare) fusese fertilizat în primăvară cu gunoi de grad. Pe cea de-a doua, pentru că au lipsit îngrășămintele, e evidentă diferența de creștere și dezvoltare.
„Am înființat rapița în timp util, undeva la începutul lui septembrie, în sol cu suficientă umiditate. Nu am semănat densitate mare pentru că nu era cazul să am probleme cu plantele, să li se alungească tulpina” – Daniel Nica

CULTURILE DE PĂIOASE, FĂRĂ ACCIDENT DE PARCURS
Ceva mai târziu a însămânțat grâul și orzoaica de toamnă, intenționat, pentru a evita atacurile dăunătorilor extrem de periculoși: afide și musca cerealelor.
Culturile de păioase au aparatul foliar dezvoltat corespunzător intrării la iernat, de aceea Daniel Nica nu are emoții. Nu a fertilizat decât o parte din terenuri, folosind gunoiul de pasăre, cam 10-15 tone la hectar, suficient, susține el, pentru a obține o producție bună.
CITEȘTE ȘI: Prețurile la îngrășăminte explodează în 2025; fermierii și comercianții, în pragul unei crize fără precedent!
CU FERMA ÎN INSOLVENȚĂ, SUFLI ȘI-N IAURT!
Inginerul Daniel Nica nu se află cu ferma într-o situație financiară bună, vine după un șir de ani secetoși, cu pierdere. De aceea a redus la un minimum necesar costurile de producție. Face pregătirea minimă a terenului – nu mai ară de șase-șapte ani; scarifică sau discuiește și însămânțează. În unele cazuri apelează la fermierii vecini care să presteze servicii cu mașini și tehnologii de lucru performante.
De asemenea, a ajustat lucrările de fertilizare (de la foarte puțin spre deloc), ca și tratamentele fitosanitare.
„SUNT EXTREM DE ATENT CU CHELTUIELILE!” Rapița NEFERTILIZATĂ și SEMĂNATĂ DIRECT
Fermierul așteaptă un sezon agricol normal pentru a redresa financiar afacerea. Spune că dacă ar prinde un șir de trei sezoane normale, ar scăpa de datorii.
Daniel Nica: „Sunt extrem de atent cu cheltuielile, am întrecut măsura ani și ani la rând și în loc să se acumuleze profiturile, s-au acumulat datoriile! Sunt cu firma în insolvență din 2023, dar, mergem înainte, agricultura e un domeniu care produce!”, și-a exprimat optimismul.
„AM SUPRAESTIMAT VREMEA ȘI VREMURILE!”
Daniel Nica a recunoscut anul trecut că fermierii „au greșit când au supraestimat vremea și vremurile și trebuia să fi învățat din greșeli”. „Am uitat de 2020, destul de groaznic, anul trecut am vrut să facem tehnologie înaltă pe profit mare. Am obținut unele dintre cele mai mici producții: 200 kg la porumb o tonă și jumătate de grâu la hectar!”